Publicația relatează că în ajunul alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova, Duma de Stat a Rusiei a pregătit un proiect de declarație ce condamnă o pretinsă tentativă a forțelor politice care o susțin pe președinta Maia Sandu de a introduce o „blocadă” a Transnistriei. Parlamentarii ruși acuză Chișinăul și Kievul că ar urmări să aplice, începând de la 11 iulie, un control vamal și de frontieră comun, pe scară largă, la punctul de trecere de la Cuciurgan și că, de la 1 septembrie, cele două părți vor interzice circulația transfrontalieră a mașinilor cu numere de înregistrare din regiunea separatistă transnistreană. „Ar trebui să fie clar pentru toți că Federația Rusă, în calitate de garant al soluționării conflictului transnistrean, al liniștii și păcii de pe malurile Nistrului, nu-i va permite nimănui să-i pună pe cetățeni și compatrioții săi în genunchi”, conform proiectului, făcut public de agenția oficială rusească TASS.

Subiectul este preluat și de alte mijloace de informare în masă. „Duma de Stat a Rusiei acuză R. Moldova de „subminarea operațiunii de menținere a păcii” în regiunea transnistreană” – scrie Ziarul de Gardă, iar portalul Anticorupție.md lansează titlul: „Tuturor trebuie să le fie clar”. Duma de Stat lansează amenințări la adresa Chișinăului”

Pe de altă parte, în Ziarul Național citim despre „O nouă CEDARE a Chișinăului în fața separatiștilor de la Tiraspol. Controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciugan a fost amânat până la finele anului 2021​”. Guvernul în exercițiu Ciocoi amână implementarea celei de a doua etape a controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciurgan până pe 31 decembrie 2021. Argumentul Ministerului Finanțelor este că Guvernul interimar nu ar avea deplină forță pentru a implementa controlul comun și că nu toți antreprenorii din stânga Nistrului au reușit să se înregistreze la Chișinău. Etapa a doua a controlului comun la Cuciurgan urma să fie implementată pe 1 iulie, notează sursa citată. În hotărârea de Guvern se explică: „La aceasta, este de menționat că în pofida acțiunilor de informare a agenților economici din stînga Nistrului despre obligativitatea acestora de a se înregistra la Instituția publică „Agenția Servicii Publice”, există o serie de entități pentru care nu a fost identificat un mecanism viabil de înregistrare (instituțiile din raioanele de est, micii antreprenori cu statut de persoană fizică, patentarii, etc). Or, în acest sens se impune necesar acordarea de timp suplimentar instituțiilor implicate în acest proces pentru identificare a unor soluții normative, precum și implementarea unor instrumente funcționale pentru asigurarea înregistrării și evidenței tuturor importatorilor din zona transnistreană”

„Ex-directorul Metalferos dezvăluie cum compania a ajuns sub controlul lui Plahotniuc: „Mi s-a dat de înțeles să plec din RM” – relatează jurnal.md, cu referire la declarațiile fostului director al întreprinderii „Metalferos”, Victor Ostap, făcute la Jurnal TV. Omul de afaceri a dezvăluit că în 2006, după ce compania a devenit profitabilă, cel puțin 70 % din veniturile acesteia ajungeau la Vladimir Plahotniuc și oamenii din anturajul său. „După alegerile parlamentare din 2005 s-a început o etapă absolut neclară. Vânzările au început să fie ascunse. Au apărut conflicte că livram ferul dar banii nu veneau, banii rămâneau la compania lui Vladimir Andronachi”, a spus Victor Ostap, declarând că după mai multe presiuni, și-a dat demisia și a fost nevoit să plece temporar din Republica Moldova. „După 2009, știu că Plahotniuc cerea câte 100 de dolari de tonă să rămână la partid. Și dacă se transportau câte 180 de tone, 18 milioane ajungeau anual la PDM. Vreau să menționez că atunci când Plahotniuc a devenit „stăpânul” statului, profitul întreprinderii a crescut. Din 100%, doar 15 rămâneau la „Metalferos” și constituiau dividendele acționarilor”, a mai relevat fostul director și acționar al întreprinderii SA „Metalferos”.

Portalul MoldovaCurata.md relatează despre un conflict la Autoritatea Națională de Integritate. „Conducerea Autorității este acuzată că ar promova în funcție inspectori de integritate, neglijând meritele profesionale”. Mai mulți inspectori de integritate afirmă că în cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI) s-ar fi făcut promovări în funcții discriminatorii. Conducerii ANI i se reproșează că nu a adus argumente și clarificări suficiente în legătură cu nepromovarea unor inspectori care au fost evaluați cu calificative înalte și au înregistrat rezultate similare sau chiar mai bune decât cei care au fost promovați în funcții. Acuzațiile  au fost respinse de către președinta Autorității, Rodica Antoci.