Despre Afganistanul moldovenesc scrie Alina Radu într-un editorial pentru Ziarul de gardă.  Ziarista amintește că anul acesta s-au împlinit 32 de ani din momentul în care soldații sovietici s-au întors din Afganistan. Au fost 12 500 de tineri din Moldova sovietică înrolați în acel război. Cifrele spun că 301 dintre ei s-au întors în Moldova în sicrie de zinc, iar câțiva au dispărut fără urmă. Și ceilalți, cât de vii s-au întors din acel război? Aveau câte 20 de ani. Acum ar trebui să aibă vârsta de 50-60 de ani. Dar iarăși cifrele zic că ar mai fi doar vreo 8500 în viață.

„Ca să evităm războaiele cu arme de foc, trebuie să luptăm categoric și dur cu corupții. Războaiele armate le aduc bani și teren de speculații. Apoi, ne lasă sicriele, își iau banii și fug. Așa a făcut Ashraf Ghani, liderul afgan, la 15 august. Așa a făcut și Victor Ianukovici, fost președinte al Ucrainei, care a fugit în Rusia în februarie 2014. Din când în când și liderii transnistreni își iau banii și fug, în Rusia. Și cei din alte zonei ocupate de către Rusia. Și la Chișinău avem lideri corupți, care fug la Moscova sau oriunde îi duc banii și interesele.  Războiul din Afganistan nu s-a terminat, nici când au venit rușii, nici când au plecat, nici când au venit americanii, nici când au plecat. Pentru că cetățenii afgani au pierdut lupta cu corupția – cea mai dificilă luptă. Nicio armată, cât de puternică, nu o va câștiga în locul cetățenilor”.

Veridica.ro analizează felul în care dezastrul din Afganistan este folosit de presa pro-Kremlin pentru a descuraja Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Presa pro-Kremlin a folosit subiectul retragerii trupelor SUA din Afganistan și preluării controlului talibanilor asupra unei părți însemnate a teritoriului acestui stat pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova. Jurnaliștii ruși citează experți apropiați de Moscova care susțin că NATO va lăsa țările care nu fac parte din Alianță singure în fața problemelor de securitate cu care se confruntă și doar Rusia are capacitatea de a proteja fostele state post-sovietice. Jurnaliștii de la veridica.ro fac paralele cu situația de la Chișinău, amintind că în Republica Moldova, Rusia a participat, alături de separatiști, la Războiul din Transnistria, iar în cele trei decenii care s-au scurs de atunci a sprijinit regimul separatist de la Tiraspol și și-a menținut, ilegal, trupe în Republica Moldova. Chișinăul a preferat până acum să își mențină statutul de neutralitate, susținut în continuare de majoritatea populației. Toate cele trei țări – Georgia, Ucraina și Republica Moldova – își doresc, de asemenea, să fie primite în Uniunea Europeană.

De la populism electoral la pragmatismul guvernării. Gazeta de Chișinău observă că Guvernul Gavriliță dă semne că se debarasează de retorica electorală și începe să aibă abordări pragmatice în ce privește procesul de guvernare. După ce a promis în campania electorală o pensie minimă de 2000 de lei, executivul se gândește acum și la sustenabilitatea sistemului de pensionare. În analiza publicată, jurnaliștii amintesc că în misiunea Guvernului Gavriliță intră și restabilirea relațiilor cu FMI pentru a obține un nou program de finanțare, care să-l ajute să facă față cheltuielilor curente, iar între timp, să relanseze economia moldovenească, care să devină o bază solidă și pentru salarii mai mari, și pentru pensii mai bune și, posibil, pentru o vârstă mai echitabilă de pensionare.

Europa Liberă publică un interviu cu ambasadorul Cehiei la Chișinău, Stanislav Kázecký, care crede că Republica Moldova e o țară care are perspectiva europeană și trebuie rezolvate și anumite probleme care există. „(…)Eu știu despre ambiții și e în interesul nostru ca Republica Moldova să fie mai aproape de statele Uniunii Europene și noi promovăm aceeași politică de asistență în dezvoltare de mulți ani și vrem să continuăm și să demonstrăm că Republica Moldova are mulți prieteni nu numai în Republica Cehă, dar și în alte țări care au programe importante în Republica Moldova. Și vrem să vedem situația politică în evoluție, deci în doi sau trei ani să vedem că aveți un rezultat oarecare.”, a declarat diplomatul.