Gazeta de Chișinău: ”Cât cheltuiesc liderii politici pentru reclame pe Facebook?” (Revista presei)

  • 03 August 2020 10:35
Gazeta de Chișinău: ”Cât cheltuiesc liderii politici pentru reclame pe Facebook?” (Revista presei)

Gazeta de Chișinău face o estimare referitoare la ”Cât cheltuiesc liderii politici pentru reclame pe Facebook?” Artur Mija, trezorierul PAS, a comunicat pentru GAZETA de Chișinău că, până la data de 23 iulie 2020, pentru Maia Sandu nu au fost făcute postări plătite. (…) Andrei Năstase ne-a comunicat că pentru postările sponsorizate pe pagina personală de Facebook cheltuiește în jur de 100 euro lunar, bani personali.

Iar cât privește cheltuielile pentru postările promovate de pe pagina Partidului „Platformei Demnitate și Adevăr”, acestea sunt din conturile partidului și sunt raportate conform legislației. (…) Andrian Candu, Partidul Pro Moldova, spune că în ultima jumătate de an a avut o singură postare sponsorizată la prețul de 10$ din cont propriu. (…) Pavel Filip, președintele PD, nu a răspuns la telefon și la mesajele noastre pentru a oferi un răspuns. Pagina oficială a lui Filip arată că în istoricul de administrare a avut sau are doi administratori din R. Moldova și unul din Irlanda. În momentul verificării, nu rulează nici o postare plătită. Octavian Țîcu, liderul Partidului Unității Naționale (PUN), scoate din propriul buzunar pentru promovarea pe online între 200 și 300 de dolari. (…)Experta în monitorizare a finanțării partidelor politice și a concurenților electorali din cadrul Asociației Promo-LEX, Cornelia Călin, spune că liderii politici sunt liberi să nu publice rapoartele detaliate referitor la cheltuielile pe online și nimeni nu verifică de pe ce conturi bancare sunt plătite anumite reclame de pe Facebook.

Și tot în Gazeta de Chișinău găsim o analiză referitoare la studiile la distanță, impuse de noile condiții epidemiologice. ”În învățământ, ca și în alte domenii (în special, în IT), lumea a îmbrățișat cu prea multă ușurință ideea lucrului la distanță. Și dacă, în cazul patronilor de afaceri, entuziasmul e lesne explicabil, atunci obsesia pentru online a celor care administrează universitățile mi se pare total deplasată”, scrie autorul Adrian Ciubotaru. ”Ai impresia că unii au așteptat de mult un pretext ca acela care s-a ivit odată cu covidul pentru a promova avantajele educației teleghidate. Beneficiile experimentului sunt însă îndoielnice și la fel de virtuale ca și spațiul în care acesta se produce, după cum o vădesc și rezultatele: în Occident s-au efectuat deja o mulțime de studii și analize care arată că statul acasă și lipsa interacțiunii reduce autodisciplina, capacitatea de concentrare și pofta de lucru. Nu doar în cazul studenților, dar și în cel al profesorilor”.

Iulian Ciocan scrie în tableta sa pentru Europa Liberă despre indemnizațiile de 16 mii de lei pe care le oferă statul nu doar lucrătorilor medicali, dar și funcționarilor publici care s-au infectat cu noul coronavirus. ”Mă bucur că funcționarii de stat care se îmbolnăvesc primesc acest ajutor. Totuși, am cîteva nedumeriri pe care vreau să le înșir aici. Faptul că funcționarii de stat au fost puși pe același palier cu medicii care luptă cu virusul demonstrează încă o data că clasa funcționarilor e una privilegiată în Republica Moldova. În fond, de ce nu ar primi 16 mii de lei și un șofer de troleibuz testat pozitiv? Munca lui e mai puțin importantă?”, se întreabă autorul.

Portalul Moldova.org publică un reportaj video despre ”Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș”. ”Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este un fenomen specific spațiului ex-sovietic, explică autorul articolului. Iar expert Corina Gaibu, de la IDIS Viitorul, contextualizează: „Avem o țară unde oamenii au achiziționat sau primit în trecut apartamente foarte mici, iar între timp numărul membrilor familiei au crescut și din necesitatea de a coabita împreună sunt nevoiți să-și extindă spațiul pentru a avea un nivel de trai mai confortabil. În Moldova anexele au apărut după privatizarea apartamentelor, în perioada 1990-2000. Deși mulți le spun „ilegale”, ele de fapt au fost construite în conformitate cu legislația în vigoare, prin urmare, fiind „legale”. Acest lucru este confirmat și de Svetlana Dogotaru, arhitectă șefă orașul Chișinău: „Dacă e să verificăm, în majoritatea cazurilor ele sunt efectuate reparații cu acte permisive, cu documente care permit acest lucru, sunt recepționate, înregistrate la Cadastru. Toate lucrările au fost făcute cu careva acte”.

Și tot despre construcții relatează Ziarul de Gardă. ”În locul pieței de la intersecția bd. Dacia cu str. Matei Millo din sectorul Botanica din Chișinău urmează să apară o construcție cu subsol, parter, trei etaje și un etaj retras. Mai mulți locatari din blocul apropiat se arată îngrijorați că centrul comercial ar urma să fie construit prea aproape de casa lor, fapt care le va cauza probleme. De cealaltă parte, autoritățile și beneficiarii obiectivului susțin că lucrările de construcție au loc conform standardelor și legislației în vigoare”.

Drumuri bune de Moldova” au îngustat carosabilul pentru a asfalta mai mult”, titrează portalul Nordnews.md, ce publică un reportaj video. Un segment de drum proaspăt reparat din satul Nicoreni, raionul Drochia, a devenit mărul discordiei în localitate. Acesta este mult mai îngust decât cel vechi, iar șoferii nu mai pot circula pe două benzi. Oamenii spun că pe alocuri, drumul a fost îngustat cu un metru și jumătate. ”Noi acum am măsurat și când până la făcut drumul era 5 m, dar acum asfalt curat îi 3,95 și atât. Două mașini nu încap, ea o să intre aici, pe glodul acesta care au făcut”, s-a plâns o localnică.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
1,63
Cer fragmentat
Umiditate:77 %
Vint:6,69 m/s
Sun
2
Mon
1
Tue
0
Wed
1
Thu
3
Arhivă Radio Chișinău