Anunțul a fost făcut de ministrul francez al armelor, Florence Parly, care a spus că portavionul Charles de Gaulle este desfășurat pentru misiuni “disuasive”.

“Ieri, portavionul Charles de Gaulle (n.r. – desfășurat în cadrul misiunii Clémenceau de luptă împotriva terorismului) și escorta sa au părăsit Cipru pentru a ajunge într-o zonă din Mediterana care va permite avioanelor noastre să efectueze misiuni de recunoaștere”, a anunțat ministrul Florence Parly, invitată joi la postul de televiziune BFMTV.

Avioanele care vor decola de pe portavionul Charles de Gaulle, în Marea Mediterană, vor zbura în direcția nord “spre teritoriul României, unde vor avea capacitatea de a observa și de a descuraja”, a mai spus Parly.

Măsura anunțată de oficialul francez, care s-a aflat în România la finalul lunii ianuarie, vine după ce Franța a dislocat în țara noastră un număr de 500 de militari care vor constitui nucleul grupului de luptă al NATO găzduit de România și pe care Armata franceză îl va conduce.

Unități ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au sosit în această săptămână în România pentru a întări dispozitivul defensiv al NATO în partea estică a Alianței, prin dislocarea a 500 de militari francezi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Este pentru prima dată când NATO a activat Forța sa de reacție pentru apărare colectivă și descurajare, iar această acțiune are loc în România. În acest an, Franța conduce elementul cu cel mai înalt grad de pregătire al Forței de reacție a NATO, o forță multinațională formată din până la 40.000 de membri ai personalului terestru, aerian, maritim și de operațiuni speciale pe care NATO îl poate desfășura în scurt timp, la nevoie. 

Această desfășurare urmează activării de către NATO a planurilor sale de răspuns în materie de apărare, pe fondul celei mai mari crize de securitate din Europa din ultimele decenii, declanșată de consolidarea militară masivă a Rusiei și de invazia acesteia în Ucraina.

Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia mobilizează 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană în România.

La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfășurat prin videoconferință, pe fondul situației militare din Ucraina, liderii Consiliului Nord-Atlantic au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, desfășurarea unor elemente ale Forței de Reacție Rapidă a NATO.

NATO a activat pe 23 februarie în premieră planurile de apărare pentru țările de pe flancul estic în urma unei reuniuni de urgență care s-a desfășurat în baza activării articolului 4 de către România, Polonia și alte state de pe flancul de est.

Forța de Reacție Rapidă a NATO (NRF) este desfășurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

De asemenea, Aliații NATO au decis să îmbunătățească NRF în 2014 prin crearea unei “forțe vârf de lance” în cadrul acesteia, cunoscută sub numele de Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire (VJTF). Această NRF îmbunătățită este una dintre măsurile Planului de acțiune privind gradul de pregătire (RAP), care vizează să răspundă la schimbările din mediul de securitate și să consolideze apărarea colectivă a Alianței.