Necropola de la Valsgärde, Uppsala, în apropiere de coasta de sud-est a Suediei, conține 15 morminte-corăbii ce datează din perioada dintre secolul III î.Hr și secolul XII d.Hr.

Arheologii au studiat recent două dintre morminte, unde au descoperit un neobișnuit aranjament din pene pentru confortul războinicilor îngropați acolo. Cele două morminte sunt cunoscute drept Valsgärde 7 și Valsgärde 8 și ambele conțin "corăbii bogat echipate", poziționate cu pupa spre râul Fyrisan, ca și când ar fi gata să navigheze din nou, purtându-i pe războinicii îngropați acolo spre lumea de dincolo. Pernele de pe corăbii au o vechime de aproximativ 1.400 de ani și sunt cele mai vechi astfel de artefacte descoperite vreodată în Scandinavia, conform unui nou studiu.

Penele delicate se degradează rapid și în consecință apar foarte rar documentate în descoperirile arheologice, însă nivelul de conservare excepțional al acestor două morminte le-a permis arheologilor să extragă și să examineze aceste pene. Analiza a dus la identificarea păsărilor de la care provin aceste pene, conform studiului publicat în numărul pe aprilie al revistei Journal of Archaeological Science: Reports.

Lângă rămășițele celor doi războinici, așezați pe perne umplute cu pene și acoperiți cu scuturi, au fost descoperite coifuri, săbii și cuțite. În mormintele-corăbii au fost descoperite și unelte pentru vânătoare și pregătirea hranei, conform coordonatorului noului studiu, Birgitta Berglund, profesor emerit de arheologie la Muzeul Universității Norvegiene pentru Știință și Tehnologie (NTNU Museum) din Trondheim, Norvegia.

Foto: (c) Joe Mabel / norwegianscitechnews.com

Oasele de cai și de păsări descoperite în cele două morminte atestă la rândul lor rangul înalt al celor doi războinici îngropați acolo. O particularitate este identificarea rămășițelor decapitate ale unei bufnițe de talie mare (Bubo bubo). Decapitarea păsării a fost probabil un gest ritual. De asemenea, penele folosite pentru umplerea pernelor pe care se odihnesc războinicii provin de la păsări alese special pentru semnificația lor simbolică, susțin arheologii.

Pentru a identifica penele, arheologii au cules opt mostre din mormântul Valsgärde 7 și respectiv trei din Valsgärde 8. Ei au ajuns la concluzia că penele folosite sunt majoritatea de rață și de gâscă, dar au fost folosite și pene de găină, pene ale unor păsări cântătoare și ale unor păsări de pradă.

Foto: (c) NTNU University Museum / norwegianscitechnews.com

Conform folclorului nordic, penele aveau o semnificație specială în ritualurile funerare, explică Birgitta Berglund. Majoritatea mențiunilor despre aceste tradiții datează din secolul XVIII sau chiar de mai târziu, însă aceste ritualuri își pierd urma în negura vremurilor. Spre exemplu, penele de bufniță sau ale altor păsări de pradă erau asociate cu prelungirea luptei împotriva morții. În unele părți din Scandinavia, "penele de gâscă erau considerate că ajută sufletul să părăsească corpul", conform lui Berglund.