La aproape două sute de km distanță de Chișinău, în nordul Republicii Moldova, se află comuna Parcova, care are în componența sa și satul Fântâna Albă. Cei mai mulți dintre localnici fac agricultură, o parte sunt angajați la spitalul din localitate, sau la cele două grădinițe și la școală. Oamenii cu care am reușit să discutăm ne-au spus că își doresc unirea cu România. Ei susțin că este vorba despre o legătură istorică și, totodată, vorbesc despre beneficiile pe care le-ar aduce reîntregirea:

„Noi suntem frați de sânge, trebuie să ne cunoaștem istoria: de unde venim și unde vrem să mergem.  Cred că numai prin unirea cu România, republica Moldova poate să meargă spre bine. Altfel nu văd nicio ieșire din situație”.

„Trebuia mai demult să fie semnată această declarație de unire. Pentru mine, unirea ar însemna întâi de toate o liniște sufletească”.

Alți oameni susțin, însă, că vor să fie stăpâni în propria casă. Nea Grigore Lupu de 85 de ani crede că acum tinerii ar trebui să decidă viitorul.

„- Asta (n.r. au semnat declarația de unire) au făcut tinerii,iar noi suntem oameni în vârstă, cum o să procedeze tineretul, noi așa vom face.

- Dvs ce vă doriți acum la 85 de ani?

- Îmi doresc sănătate, să-mi ajut copii și nepoții. Mi-aș ,mai dori să fie bine și pace în lume, să se înțeleagă oamenii între ei, să se înțeleagă guvernele, să nu fie atâta ură”.

Investițiile românești care au ajuns în Parcova sunt destinate tuturor locuitorilor. De exemplu, grădinița din localitate a fost renovată cu bani oferiți de Guvernul României.

Directoarea instituției preșcolare, Adela Bolog, spune că la grădinița din satul Parcova s-au investit patru milioane de lei moldovenești.

„Au fost înlocuite ferestrele din lemn cu geamuri termoizolate. S-a montat și un sistem de încălzire cu instalarea a două cazane pe biomasă, acoperișul a fost renovat, la fel și pereții exteriori ai grădiniței au fost izolați termic. Înainte de această renovare, era rece în grădiniță, nu reușeam să ridicăm temperatura în interior mai multă de 16 grade Celsius”.

În ziua când am ajuns la Parcova, câțiva membri ai organizației „Nicoara Botoșani”, din România au venit cu o donație de circa 350 de volume de carte pentru biblioteca din localitate. Președintele organizației, Ștefan Dodiță, ne-a povestit că relațiile cu localitatea Parcova nu sunt doar la nivel oficial.

„Numai așa, prin intermediul înfrățirilor se pot cunoaște oamenii între ei, se leagă prietenii extraordinare. Cel mai mult beneficiază școlile și elevii, pentru că ei imediat găsesc limbă comună. Apoi sunt oamenii de afaceri din localități, de regulă agronomii între ei fac schimb de semințe, de tehnică. Au chiar și căsătorii, băieții din România au cunoscut basarabence de aici,  pe întâlniri comune și s-au căsătorit. Avem vreo trei căsătorii deja”, spune Ștefan Dodiță.

Primarul comunei, Marcel Snegur, spune că în prezent au mai multe proiecte comune cu localitățile înfrățite din România. Parcova va beneficia de resurse financiare și pentru renovarea gimnaziului.

„Consilierii din comuna Lunca, au votat unanim pentru a ne aloca 12 mii de euro pentru izolarea termică a pereților exteriori ai gimnaziului. Am aplicat la un proiect comun Lunca-Parcova, care sperăm să ne aducă anul viitor beneficii comune, prin aducerea unei mașini antiincendiare și a unei ambulanțe în localitățile noastre. Am demonstrat sătenilor noștri că toate finanțările vin de la frații noștri din România, ei ne susțin, ei sunt cu noi, ei sunt frații noștri de sânge. Mulți săteni susțin această declarație de Unire pe care am semnat-o, e clar că sunt și unii sceptici”.

Comuna Parcova are circa 2400 de locuitori, iar la recensământul din 2014, 55% s-au declarata români și au spus că vorbesc limba română.