La conferința susținută în incinta Museului de Etnografie și Istorie condusă de filologul Nicolae Bulat au participat elevi și profesori de la Colegiul ”Mihai Eminescu” și de la Liceul ”Ion Creangă” , dar și membri ai asociației obștești ”Consiliul Unirii”, jurnaliști. Istoricul Ion Negrei, vicepreședintele Asociației Istoricilor din R. Moldova a vorbit publicului despre contribuția sorocenilor la Actul Unirii Basarabiei cu România și principalele personalități din Județul Soroca precum scriitorul, gânditorul, juristul, omul politic Constantin Stere, intelectualul Vasile Bârcă, sau țăranul Ion Codreanu. Potrivit istoricului din cei 150 de membri ai Sfatului Țării mai mult de 25 erau originari din Județul Soroca.

Vasile Bârcă era un intelectual de marcă, fiu de preot cu studii în drept la Sankt Petersburg și viziune națională. Fiind ales președintele Zemstvei din Soroca, convoacă prima ședință a acesteia la 13 martie 1918, la care adoptă Moțiunea de Unire a Județului Soroca cu România cu un șir de argumente, se arată în documentele de arhivă.

”Proclamăm astăzi, în mod solemn, în fața lui Dumnezeu și a întregii omeniri că declarăm Unirea Basarabiei cu Regatul România sub a cărui regim constituțional și sub ocrotirea legilor căruia, de monarhie democratică, vedem siguranța existenței noastre naționale și propășirea economică și culturală”

E trist că după o sută de ani de la Marea Unire, noi nu ne-am decis să ne Unim cu Țara, să fim un stat puternic a menționat în deschiderea conferinței Nicolae Bulat, gazd a evenimentului.

”Unirea s-a început aici la Soroca. La 15 februarie urma să aibă loc prima ședință a Consiliului Județean Soroca pentru a se discuta problema Unirii, dar nu a avut loc. la 13 martie la Soroca au chemat delegații din tot județul, din toate satele. Au votat toți. Niciunul nu a votat împotrivă, nici un evreu, nici un rus, nici un ucrainean, ne mai vorbind de români basarabeni”

Peste 200 de persoane au votat această moțiune. Printre semnatari sunt și nume de familii evreiești, rusești, ucrainene, poloneze.

Și minoritățile etnice au înțeles atunci că Unirea cu România este salvarea, a menționat istoricul Ion Negrei care explică contextul în care ideea Unirii a coagulat populația din Basarabia.

”În Rusia a avut loc o contra revoluție. În octombrie 1917 vin bolșevicii vin la putere. Cursul democratic al revoluției este dat la o parte. Se începe războiul civil, lupta pentru putere, anarhia. În această situație au înțeles basarabenii, pentru a scăpa de toată anarhia care vine peste noi, cea mai bună soluție este Unirea cu România, și o fac la nivel de județe. Mai întâi Bălți- la trei martie, apoi Soroca, la 13 martie iar în data de 25 martie 1918 și Județul Orhei votează o moțiune de Unire.”

Un lucru mai puțin cunoscut este că la Soroca, a doua zi după semnarea Declarației de Unire, la 14 martie, a avut loc o mare manifestație la care alături de cetățeni și reprezentanți ai autorităților au participat elevi de la școlile gimnaziale din oraș, precum și corul bisericii. Printre oaspeții de onoare la sărbătoare s-a aflat și generalul Mihai Schina din România, căruia i s-a înmânat declarația de Unire, votată cu o zi înainte.

Proiectul ”1918 – Când toți românii au zis Da!”, prevede organizarea unor conferințe și mese rotunde în mai multe centre urbane din Republica Moldova cu participarea unor istorici, oameni de cultură, jurnaliști care vorbesc despre impactul și importanța Marii Uniri de la 1918 pentru românii basarabeni.

Comunicările pot fi audiate de radioascultători duminica, începând cu ora 11.00 pe frecvențele Radio Chișinău și pot fi urmărite și pe site-ul nostru  www.radiochisinau.md.

 Autor: Ina Guțu