Presa de la Chișinău publică reacțiile autorităților moldovene în legătură cu situația din Ucraina, țara vecină care a decretat stare de război, în urma unui incident naval în Marea Azov, cu implicarea Rusiei.

Premierul Pavel Filip își exprimă îngrijorarea față de criza izbucnită în Ucraina, după ce nave ucrainene au fost atacate și sechestrate de forte rusești, transmite postul de televiziune ProTV. "Ne pare rău pentru că este vorba de securitatea regională și nu poate să nu ne îngrijoreze acest lucru. (…) Vrem noi sau nu, în linii mari, această situație tensionată afectează nu doar RM, afectează întreaga regiune. Armata Ruseasca care se află pe teritoriul RM ilegal este o problema destul de mare pentru noi. Noi nu știm ce se întâmplă la acest depozit de muniții și reprezintă un pericol, pentru ca trebuie să știm care este starea acestor muniții”, a declarat Pavel Filip, citat de Pro TV.

Și Președintele Parlamentului, Andrian Candu, condamnă agresiunea Rusiei față de Ucraina, scrie portalul Deschide.md. „Ne solidarizăm și noi cu Ucraina și susținem dreptul lor de a folosi apele teritoriale conform normelor dreptului internațional", a scris Andrian Candu pe Facebook. Publicația subliniază că președintele Igor Dodon nu a comentat în nici un fel conflictul izbucnit între țara vecină și Rusia.

Adevărul publică o reacție din partea Partidului Liberal. Potrivit PL, „agresiunea militară rusă din Strâmtoarea Kerci este un semnal de alarmă care prezintă un pericol iminent și la adresa securității R. Moldova, care are o treime din teritoriul său în partea stângă a Nistrului controlat de armata F. Ruse”.

Fostul ministru al Apărării, președinte al Partidului Unității Naționale, Anatol Șalaru, subliniază că și autoritățile R. Moldova trebuie să fie vigilente în legătură cu acest atac al Rusiei, potrivit Ziarului Național. „Pentru R. Moldova agresivitatea Rusiei față de Ucraina trebuie să fie un semnal de alarmă deoarece, dacă rușii vor trece peste statul vecin, în lipsa oricărei garanții de securitate externă, vom fi victimă sigură. (…) Cum Rusia a mizat întotdeauna pe coloana a 5-a, este absolut necesară debarcarea sau măcar blocarea lui Igor Dodon, despre care nici nu mai știu daca locuiește în R. Moldova ori s-a angajat cu jumătate de normă la Kremlin. Să sperăm că toleranța excesivă a vestului nu este un nou pact Ribbentrop-Molotov pentru estul Europei”, a conchis Anatol Șalaru, cistst de Ziarul Național.

”Cum își fac deputații imagine electorală pe bani publici”, titrează Ziarul de Gardă. ”În ultimele luni, deputatul democrat Constantin Țuțu își asumă tot mai multe merite pentru realizarea unor proiecte în câteva localități din suburbia capitalei, cum ar fi reparația drumurilor, iluminarea stradală sau lansarea rutelor de troleibuz. Ce nu spune Constantin Țuțu în declarațiile publice și în postările de pe Facebook este că aceste proiecte sunt făcute, de fapt, pe banii cetățenilor”, scrie Ziarul de Gardă, care publică pe site-ul său un material video în care a analizat doar câteva acțiuni cu tentă electorală pe bani publici.

Alexandru Vakulovski scrie pe Deschide despre promisiunile lui Igor Dodon, revenit de la Moscova. ”Dodon se laudă că moldovenii care au încălcat legile șederii temporare în Rusia vor fi amnistiați dacă vor veni în perioada 1 februarie – 15 martie în Moldova. Asta ar fi înțelegerea lui cu Putin. (…) Dodon și socialiștii vor să câștige voturi pe seama bătăii de joc a autorităților ruse față de moldoveni. Ai noștri se vor întoarce acasă, îl vor vota pe Dodon, iar mai apoi, vor primi probabil un șut în fund când vor vrea să se întoarcă în Rusia”, opinează autorul.

Portalul Curentul publică o analiză referitoare la posibile scenarii dacă PAS și PDA vor fi excluse din alegeri. ”Chiar dacă unii analiști politici nu admit ideea că, în urma investigațiilor parlamentare privind presupusa finanțare ilegală a Partidului Acțiune și Solidaritate și a Platformei Demnitate și Adevăr de către Fundația „Dialog Deschis” aceste două formațiuni ar putea fi excluse din viitoarea campanie electorală, alții cred că respectiva situație e cât se poate de posibilă”, scrie publicația, care examinează trei scenarii:

• excluderea PAS și PDA din alegeri ar putea determina cele două formațiuni să-și scoată susținătorii în stradă,
• PAS și PDA ar putea să cheme electoratul pro-european la boicotarea viitorului scrutin parlamentar,
• sau ar putea opta pentru formula de participare în alegeri pe listele PLDM sau a unui bloc electoral de dreapta ce ar putea fi constituit de PLDM, PL și posibil de alte formațiuni.