Foametea organizată este una dintre paginile triste din istoria națională a românilor basarabeni din perioada sovietică, alături de deportări, colectivizare, deznaționalizarea, chimizarea, strămutările în Federația Rusă și în alte republici unionale. Toate aceste politici au fost, potrivit istoricilor, niște forme ale terorii promovate pe toate teritoriile ocupate, cu precădere în stânga Prutului, și au avut drept scop distrugerea coloanei vertebrale a populației și distrugerea oricărei forme de rezistență a românilor basarabeni.

”Chiar din primele zile ale celei de a doua ocupații sovietice s-a început o politică la  nivel de stat de sărăcire a populației. Sărăcirea s-a manifestat prin impunerea unor impozite exagerate. Anul 1946-1947 a fost un an cumplit, marcat de secetă, însă volumul impozitelor colectate de la populație nu s-a micșorat, fapt ce a culminat cu foametea.  Istoriografia sovietică a speculat mult pe seceta din vara anului 1946, invocând-o ca motiv de bază, ceea ce nu este adevărat. Constant s-a promovat o politică de sărăcire a populației și rezultatele au fost firești. În presa timpului s-a vorbit puțin despre fenomenul foametei organizate, în documentele timpului noțiunea de foamete nu s-a folosit punându-se accent doar pe condițiile climaterice nefavorabile.

În  prezent subiectul foametei organizate continuă să fie într-un fel trecut cu vederea. Deocamdată, cercetătorii din R. Moldova nu au acces la  arhive ca să determine cu exactitate numărul celor înfometați, morți prin  înfometare. Oamenii au murit de foame începând cu primăvara anului 1946, când s-au atestat primele cazuri de canibalism, până în anii 1948-1949 când populația a murit din cauza anumitor boli ca urmare a înfometării. Este regretabil faptul că, deocamdată, nu avem posibilitatea de a cunoaște numărul celor care au murit de foame. Un lucru este cert, în perioada înfometării artificiale, culminate cu foametea organizată din Basarabia, a murit aproximativ o treime din populație.

Prin această politică, spun istoricii, autoritățile sovietice au încercat sa frângă coloana vertebrală a țăranului basarabean care constituia, la acel moment, baza societății. Acest lucru s-a făcut prin promovarea la nivel de politică de stat precum că basarabenii sunt analfabeți, pentru că studiile obținute în perioada administrației românești au fost considerate nule. A doua modalitate promovată la nivel de politică de stat a fost înfometarea. A afectat absolut toate categoriile de cetățeni, dar cu precădere țăranul basarabean. Scopul a fost unul clar: să frângă coloana vertebrală a acestui popor ca să nu apară mișcări de rezistență. Totodată, sărăcindu-i pe toți să îi forțeze pe basarabeni să adere la colhoz, la colectivizare. Ambele lucruri s-au reușit”, susține istoricul Mariana Țăranu, într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Născută în localitatea Cimișeni, raionul Criuleni, R. Moldova, Mariana Țăranu este Doctor în istorie, autoare a trei monografii: ”V. Lenin fără machiaj: teroarea intelectualității sovietice”, ”Moldova de la Est de Prut în timpul primei ocupații sovietice (1940-1941)” și  ”Cimișeni - file de istorie (1660-2014)” ) și a peste 50 de articole științifice.

Mariana Țăranu este și editorul volumului ”Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupați (1947-1953)”- o lucrare inedită în peisajul cercetărilor istorice actuale care se bazează exclusiv pe documente din fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova. Prin intermediul celor 280 de scrisori incluse în carte este surprinsă dinamica transformărilor din societatea moldovenească, modalitățile de constrângere ale localnicilor de a se adapta la noul mod de viață, impus de politica sovietică de teroare prin intermediul deportărilor, foametei, colectivizării.

Amintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău în perioada octombrie-decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut.

 Sponsor al proiectului este Centrul Comercial Unic SA Piatra Neamț condus de omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu.