„Kremlinul depune eforturi susținute pentru a-și etala forța militară din cauza relațiilor sale în continuă deteriorare cu Occidentul" remarcă revista Newsweek, explicând că în fiecare an Rusia organizează astfel de manevre pe care le prezintă, în general, ca fiind cele mai mari și cu cifre exagerate. "Semnificativă este însă participarea pentru prima oară a Chinei la aceste exerciții", mai scrie revista americană, comentând că deși demersul este simbolic, el reflectă adâncirea relațiilor dintre cele două țări. "Atât Rusia, cât și China sunt nemulțumite de ceea ce, în opinia lor, ar fi o ordine internațională nedreaptă, dominată de Statele Unite. În ultimul deceniu, cele două țări și-au lărgit cooperarea economică și politică, iar participarea Chinei la manevrele militare ale Rusiei sugerează că se are în vedere și o cooperare mai largă în probleme de securitate", mai scrie Newsweek.

Și Washington Post consideră că Beijingul și Moscova doresc să transmită un "mesaj fără echivoc" Washingtonului, și anume că acești doi rivali istorici devin aliați pentru a înfrunta Statele Unite. De altfel, colaborarea militară a fost dublată marți de întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping, în cadrul Forumului Economic Estic, desfășurat tot la Vladivostok. Dincolo de imaginile inedite ale celor doi lideri preparând clătite, temele au fost cât se poate de serioase.

Tensiunile comerciale cu SUA, sancțiunile americane, dar și divergențele strategice asupra Asiei Centrale au fost printre principalele teme de discuție, potrivit South China Morning Post.

În plus, Financial Times notează că cei doi lideri promit să facă front comun pentru a lupta împotriva protecționismului american în domeniul economic.

Pe frontul european, tensiunile continuă. Ungaria se află sub pericolul activării articolului 7 pentru "risc clar de încălcare gravă" a statului de drept, mai ales după ce vocilor critice li s-a alăturat și cancelarul austriac Sebastian Kurz. "Orban ar trebui pedepsit", titrează EuObserver, citându-l pe Kurz care a declarat că reprezentanții partidului său vor vota pentru activarea articolului 7 cu justificarea că "Nu există compromis în privința statului de drept. Valorile fundamentale trebuie protejate".

Le Monde prezintă principalele critici imputate Ungariei: amenințările la libertatea presei, repunerea în discuție a independenței justiției, atacurile regulate împotriva organizațiilor neguvernamentale, renașterea antisemitismului și repunerea în discuție a unor drepturi sociale, la care se adaugă politica regimului Orban privind migrația și refuzul său de a accepta principiul solidarității europene. Cotidianul francez amintește că procedura a mai fost activată o singură dată, la sfârșitul anului 2017, împotriva guvernului polonez, dar că, deși considerată radicală și stigmatizantă, aceasta nu și-a dovedit eficiența până în prezent.

În replică, premierul ungar a avut marți după-amiază o intervenție în Parlamentul European, pentru a apăra Ungaria, care, spune el, "e de o mie de ani membru al familiei europene", notează La Repubblica. Ziarul italian observă că, susținut de consensul intern, Orban nu a avut probleme să se poziționeze în mod direct împotriva instituțiilor europene:

Un discurs diametral opus, a avut, tot marți și tot în Parlamentul European, premierul grec, Alexis Tsipras. Pozând în rol anti-Orban, după cum remarcă publicația greacă Protagon, Tsipras a subliniat că deși lovită economic, Grecia "a rezistat tentațiilor urii" și a oferit o lecție de umanitate, colaborând cu UE și organismele internaționale pentru înfruntarea valurilor migratorii, în timp ce alții ridicau garduri, cu referire directă la Orban.

Premierul grec a vorbit despre pericolul existențial prin care trece UE, avertizând că actualele crize cu care se confruntă Uniunea tind să se transforme într-o criză structurală a întregii construcții europene și că un eventual eșec în a da răspunsuri democratice și funcționale la provocările contemporane "va avea drept consecință inevitabilă triumful xenofobiei și reanimarea antagonismelor naționaliste". Acest lucru "va transforma Europa într-un continent fărâmițat, fără unitate, fără coeziune, fără un rol internațional și fără perspectivă", a mai spus premierul grec.

Miercuri este așteptat, tot în plenul Parlamentului European, ultimul discurs anual al actualului președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, despre starea Uniunii Europene. "O stare de dezuniune", consideră Bloomberg, remarcând că viziunea asupra unei Europe mai unite a fost îngreunată de ascensiunea populiștilor de-a lungul și de-a latul continentului. Politico se arată deja sceptic cu privire la ecoul discursului lui Juncker asupra europenilor. "Ceea ce se cere de la un președinte al Comisiei Europene sunt deopotrivă mai multe puteri, dar și mai mult talent politic care să potrivească erei noastre digitale, un om capabil să unească europenii în jurul unui scop comun. Până atunci, discursul șefului UE despre starea Uniunii va fi mai degrabă aspirație decât inspirație" conchide Politico.