De la lansarea Parteneriatului Estic acum un deceniu, țările noastre – Georgia, Moldova și Ucraina – au cunoscut o dezvoltare remarcabilă a relațiilor cu UE. O bună parte din obiectivele declarate ale Parteneriatului Estic au fost atinse.

Ucraina, Georgia și Moldova au semnat Acorduri de Asociere, au creat zone de comerț liber, au obținut regimuri de călătorie fără viză. Comerțul, legăturile de afaceri și contactele inter-umane au crescut vertiginos în ultimii ani. Securitatea energetică a Ucrainei, Moldovei și Georgiei s-a îmbunătățit, nu fără contribuții substanțiale ale UE in plan legislativ, financiar și de infrastructură.

UE este principalul partener comercial al țărilor noastre. Accesul la piața UE a ajutat statele noastre să-și diversifice comerțul extern, afectat de embargourile sistematice aplicate de Federația Rusa asupra produselor noastre.

În același timp, UE a oferit țărilor noastre asistență în valoare de miliarde de euro, cel mai recent suport venind în contextul crizei COVID-19. Acestea sunt cele mai considerabile realizări ale ultimului deceniu. Dar este important să fie începută planificarea livrabilelor pentru următorul deceniu.

Când privim la următoarea decadă, este esențial să dezvoltăm Parteneriatul Estic prin valorificarea oportunităților existente, dar și soluționarea provocărilor curente.

În ciuda realizărilor Parteneriatului Estic, până în prezent acestei politici îi lipsește o dimensiune semnificativă - securitatea.

Atunci când Politica Europeană de Vecinătate a fost lansată în 2003, scopul declarat al acesteia a fost stabilizarea vecinătății UE prin contribuții la soluționarea conflictelor separatiste. De atunci, în locul progreselor pe această dimensiune, am asistat la o deteriorare semnificativă a securității regionale.

Soluționarea conflictului transnistrean nu a cunoscut evoluții majore. Agresiunea Federației Ruse împotriva Georgiei în 2008 a rezultat în ocupația rusă a regiunilor georgiene Abkhazia și Osetia de Sud. În 2014, Federația Rusă a anexat Crimeea și a provocat un război convențional la scară largă împotriva Ucrainei.

Aceste amenințări masive la adresa securității regionale au afectat negativ țările din Parteneriatul Estic. Amenințările de securitate, fie hibride sau convenționale, îngreunează atingerea obiectivelor de prosperitate si creștere economică în țările noastre.

Finanțarea ilicită a partidelor, propaganda agresivă TV și digitală, atacurile cibernetice împotriva instituțiilor de stat și a infrastructurii critice, subversiunea instituțiilor și încercările de a instrumentaliza legăturile cu biserica afectează prosperitatea țărilor noastre. Acestea sunt probleme vitale pentru funcționarea statelor și reziliența vecinătății europene.

Dar formatul Parteneriatului Estic a acordat o atenție redusă acestor domenii de cooperare într-un domeniu pe cât de sensibil, pe atât de inevitabil.

Comunicarea recentă a Comisiei Europene și concluziile Consiliului UE cu privire la Parteneriatul Estic sunt pași întreprinși în direcția corectă, meniți să dezvolte un format de cooperare mai ambițios și mai rezilient pentru PaE.

Aceasta demonstrează un progres semnificativ, dar nu suficient. Abordarea UE privind sporirea rezilienței partenerilor estici se bazează pe proiecte economice, sociale, de mediu și digitale.

Obiectivul principal de cooperare în domeniul securității este combaterea corupției și a criminalității organizate, îmbunătățirea statului de drept și reformele judiciare. Combaterea amenințărilor hibride, asigurarea securității cibernetice și cooperarea în formatul politicii europene de securitate si apărare sunt cele mai puțin dezvoltate componente.

Este timpul ca UE să vorbească pe un ton mai ferm în Europa de Est, devenind mai geopolitică și dezvoltând parteneriate de securitate mai puternice cu vecinii săi.

Interesul nostru comun este construirea unor state capabile să se protejeze de mai multe tipuri de amenințări, inclusiv cele hibride. Nu este în interesul UE să aibă în vecinătatea sa state subminate din exterior si disfuncționale.

Până acum nu s-au canalizat eforturi suficiente pentru a dezvoltarea parteneriatelor de securitate cu instituțiile de resort din statele noastre, fie că este vorba de serviciile de informații sau de agenții de securitate cibernetică.

Evident, UE are puține prerogative în domenii atât de sensibile. Chiar și în aceste condiții, susținem cu tărie dezvoltarea unei „Inițiative de securitate în cadrul Parteneriatului Estic”, în care statele membre ale UE și instituțiile UE pot combina și coordona împreună finanțarea, expertiza, informațiile sau capacitățile tehnice.

Astfel de măsuri ar putea facilita îmbunătățirea securității UE și a vecinilor săi. Cu toții credem în extinderea treptată a NATO și UE, dar o asemenea cooperare nu ar trebui concepută și privită ca un scop în sine.

Securitatea sudului Mediteranei din ultimii ani, aflată în continuă deteriorare, a făcut ca vocea UE să fie tot mai puțin auzită în această regiune. Circumstanțele din Europa de Est sunt ceva mai optimiste.

UE are o prezență puternică la nivel regional și un profil extrem de relevant. Dar nu ar trebui să se eschiveze de la abordarea problemelor de securitate existente pe continentul european.

Acest tip de parteneriate de securitate intensificate între UE și vecinii săi pot contribui la stabilizarea continuă a vecinătății UE, dar și la transformarea acesteia într-o putere globală.
------------------
Nicu Popescu, Pavlo Klimkin și Eka Tkeshelashvili, foști miniștri de externe ai Moldovei, Ucrainei si Georgiei.
------------------

NOTĂ: Prezentul Op-Ed reprezintă o traducere adaptată în limba română a articolului publicat de www.euractiv.com la 18 iunie 2020, disponibil aici.