Corneliu Baba (1906-1997) este considerat cel mai mare portretist român. A fost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba și elevul lui Nicolae Tonitza la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a devenit ulterior și profesor.

A refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei, găsindu-și drumul propriu și devenind foarte cunoscut la nivel internațional încă din anii 1960. Principalele genuri pe care pictorul le-a abordat de-a lungul întregii sale creații sunt portretul – cu insistență asupra autoportretului – și compoziția cu personaje, inspirată o lungă perioadă din viața satului, a celor umili sau marginali. Compozițiile cu țărani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele sale fiind redate într-un stil realist, fără cosmetizări din penel.

Naturile statice pictate cu precădere la începutul creației etalează obiecte prețioase și gospodărești, vânat sau alimente. Peisajul, gen frecventat mai rar și sortit în timp abandonului, ca și natura statică, de altfel, a fost ales cu precădere din mediul citadin; prin ciclul Vinețiilor, artistul se raportează din nou la tradiție, fiind interesat de arhitectura somptuoasă a orașului de pe lagună și de felul în care aceasta își reflectă în apă lumini, umbre și tăinuite penumbre.

Din cauza relației problematice cu autoritățile din anii 1940, a fost închis, iar postul de profesor de pictură de la Iași suspendat.

Ultimele două decenii de activitate marchează un capitol foarte important din activitatea sa, dramatic și expresiv, de un înalt rafinament estetic și tematic: pictează arlechini, regi nebuni și spaime.

Expoziția cuprinde lucrări din cele mai importante muzee de artă din România, precum Muzeul Municipiului București, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat, dar și din cele mai prestigioase colecții de artă private. Expoziția este deschisă publicului până pe 15 noiembrie.

 Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.