Prin semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, la 27 iunie 2014, R. Moldova s-a angajat să realizeze o serie de reforme menite să contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, să întărească sistemul judecătoresc, să elimine corupția, să îmbunătățească mediul de afaceri etc. La patru ani de la semnarea acelui document rezultatele arată însă că reformele s-au făcut mai degrabă pe hârtie decât în realitate, susțin experții. Ultimele evoluții politice naționale atestă o degradare în domeniul justiției, în lupta împotriva corupției și respectarea drepturilor omului. De ineficiența reformelor și regresul în domeniile cheie este responsabilă guvernarea caracterizată de lipsa de voință politică, potrivit analistului Vlad Țurcanu.

„Au crescut exporturile dar finanțările s-au redus dramatic chiar pe măsură ce partidul de guvernământ a acționat în mod discreționar din punct de vedere politic și administrativ, adică, nu a ținut cont de partenerii internaționali, de opoziție și societatea civilă, atunci când a modificat legi importante sau a luat decizii cu puternic impact asupra evoluțiilor interne. Câtă vreme ne-am concentrat doar pe aspectele formale ale Acordului de Asociere eficiența sa este mult sub cea scontată inițial. Este limpede că un nou impuls în funcționalitatea acordului poate fi posibil doar în condițiile schimbării partidului de guvernământ, a paradigmei politice.”

Prin urmare, autoritățile de la Chișinău doar au mimat reforme profunde la care s-au angajat prin semnarea Acordului de Asociere, este concluzia analistului Vlad Țurcanu.

În prezent se constată mai multe restanțe decât progrese în ceea ce privește consolidarea statului de drept, a instituțiilor democratice, lupta și combaterea corupției susține și expertul în politică externă Iulian Groza, fost ministru adjunct de externe. Potrivit acestuia, lipsa voinței politice este principala cauză a eșecului implementării acestui acord, iar invalidarea mandatului lui Andrei Năstase de către instanțele judecătorești s-ar putea solda cu o serie de consecințe pentru R. Moldova.

„Cu siguranță acea încredere șubredă care exista și care, într-un fel, s-a dezvoltat pe parcursul ultimului an este sub un mare risc de a fi pierdută. Aceste decizii ale sistemului de justiție din R. Moldova, care a beneficiat timp de mulți ani de suport din partea Uniunii Europen,  ar putea fi calificate ca  un regres, ceea ce ar putea să însemne că Uniunea Europeană va gândi foarte atent condițiile și modul în care R. Moldova poate obține acea asistență macrofinanciară.”

Amintim că Acordul de Asociere între UE și R. Moldova a fost semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, de prim-ministrul de atunci, Iurie Leancă, și liderii UE.