Aflat zilele trecute într-o vizită în autonomia găgăuză, Igor Dodon, care oficial nu mai este membru al PSRM, a anunțat însă că deputații acestei formațiuni vor propune adoptarea unui pachet de trei proiecte de legi privind autonomia găgăuză la prima ședință a Parlamentului.

Este vorba de trei inițiative care anterior au provocat dezbateri îndelungate în Parlament. Acestea au fost elaborate de un grup comun de lucru format din deputați de la Chișinău și membri au Adunării Populare de la Comrat. Acestea stabileau printre altele un statut special pentru localitățile din regiunea autonomă, posibilitatea ca localități care nu fac parte din Găgăuzia să poată intra în componența acesteia prin referendum.

De asemenea, un proiect de lege stabilea că Parlamentul nu poate modifica legea privind statutul unității teritorial administrative fără acordul Adunării Populare. Proiectele au fost dezbătute la mai multe ședințe ale Parlamentului în 2017 și într-un final adoptate cu unele schimbări față de varianta inițială, dar nu au fost promulgate de Igor Dodon, care la fel ca deputații socialiști, nu a acceptat modificările respective.

Proiectele nu au mai fost dezbătute în Parlament, iar Igor Dodon a anunțat că socialiștii le vor repune în discuție. Solicitat de Radio Chișinău, președintele Comisiei juridice a Parlamentului, deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat că deocamdată în comisie nu au avut loc discuții pe marginea acestor proiecte.

În același timp, fostul vicepreședinte al Comisiei, deputatul PDM Sergiu Sârbu susține că aceste proiecte, în varianta lor inițială, conțin prevederi care ar încălca Constituția și prezintă riscuri de confruntări în societate.

Igor Dodon a făcut declarațiile respective în context electoral, pentru a favoriza Partidul Socialiștilor, consideră analistul politic Veaceslav Berbeca. El susține că legislația privind unitatea teritorial administrativă trebuie modificată, dar necesită o abordare complexă.

„Legea din 1994 este foarte confuză, abstractă și vagă și atâta timp cât nu vor fi foarte bine delimitate competențele în această lege. Tot ce ulterior se adoptă nu știu dacă va rezolva problema relațiilor dintre centru și autonomia găgăuză”.

Regiunea găgăuză din Sudul Republicii Moldova a obținut calitatea de unitate teritorială autonomă cu un statut special în Constituția din 1994, după câteva tentative de autoproclamare și mișcări secesioniste în regiune. În același an, Parlamentul a votat Legea privind statutul juridic special al autonomiei, care prevede, printre altele, că „în cazul schimbării statutului R.Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.

În regiunea găgăuză, care ocupă aproximativ 5,5% din teritoriul Republicii Moldova, locuiesc aproximativ 150 de mii de persoane, dintre care peste 80% sunt găgăuzi, ceea ce reprezintă mai puțin de 5% din totalul populației țării. Găgăuzia are propriul organ legislativ – Adunarea Populară și un executiv, condus de un bașcan.