Strategia Societății civile stabilește mecanisme mai clare pentru transparentizarea procesului de luare a deciziilor, apreciază reprezentantul Centrului de Resurse Juridice Ion Guzun. Totodată, el a subliniat că există în continuare carențe la acest capitol.

„Vrem ca atât Parlamentul, Guvernul, cât și autoritățile locale, să aibă aceeași procedură de consultări publice. Dacă la unele ministere avem tot procesul decizional anunțat, multe din instituții nu publică actele normative elaborate și ulterior să fie supuse discuțiilor publice, la nivel local avem foarte multe autorități locale care nu publică nici proiectele de acte normative, nici actele publicate. În Parlament mai avem lacune în ceea ce ține de propunerile deputaților pentru lectura a doua, în special”, spune  Ion Guzun.

În acest context, Valentina Buliga, deputat al Partidului Democrat, susține că, deși ar fi suficiente mecanisme pentru implicarea cetățenilor în luarea deciziilor, aceștia nu ar fi suficient de informați cum ar putea să le utilizeze.

„Da, noi vom crea în continuare aceste platforme, e-Parlament, e-Guvern, acces la diferite... Dar trebuie să vedem cum continuăm acest proces de informare, care sunt elementele cheie pe care trebuie să le cunoască cetățeanul, ca participant la aceste procese”, a spus Valentina Buliga.

Consolidarea financiară a societății civile este un alt obiectiv al strategiei. ONG-urile din Republica Moldova sunt finanțate, în cea mai mare parte, din surse externe, adică granturi ale organismelor internaționale. De doi ani funcționează și mecanismul ”2 la sută”, de redirecționare a două procente din impozitul pe venit spre organizațiile non-guvernamentale și culte religioase, dar acesta este abia la început.

Alte surse de finanțare sunt granturile oferite de stat, prin intermediul ministerelor și agențiilor, dar și aici resursele sunt limitate. Un instrument foarte puțin explorat de finanțare este ceea ce experții numesc comanda socială, care pornește direct de la necesitățile comunităților, a subliniat Serghei Neicovcen, director executiv al Centrului Contact.

„Foarte multe organizații necomerciale pot răspunde la aceste probleme sociale care sunt în comunități, cu oferirea unor servicii sociale. Pur și simplu, mulți spun că nu sunt resurse financiare pentru realizarea comenzii sociale, a subliniat Serghei Neicovcen.

În Republica Moldova sunt aproape 8000 de ONG-uri republicane, cu o rată de aproape 2 organizații la 1000 de locuitori.

În România raportul este de aproape 3 ONG-uri la 1000 de locuitori.