GAZETA WYBORCZA  - Dacă Occidentul ar da 500-700 milioane dolari pentru construirea armatei ucrainene, ar primi garanții reale de securitate - spune expertul militar ucrainean

Redactor: Poliția spaniolă a arestat vineri opt persoane, care au luptat în Donbas de partea rușilor. După cum informează oficial anchetatorii, aceștia sunt oameni cu simpatii proruse și opinii de extremă stânga. Este surprinzător că Moscova a găsit acolo mercenari.

Iuri Butusov: Rusia a creat firme militare private, care recrutează în țară și în toată lumea. Le prmite acest lucru o lege specială. Recrutează pe bani: oferă 60.000 ruble pe săptămână, dacă participi la acțiuni de luptă, și 80.000 pe lună dacă nu participi.

În acest fel, începând din toamnă Rusia a format din mercenari șase unități mecanizate, numite brigăzi, deși în realitate corespund grupărilor tactice de forța batalioanelor. Scheletul este format din ofițerii ruși, 90% din comandanți sunt cadre militare rusești. Din ei se compune spionajul, echipajele de tancuri și personalul din artilerie. Restul sunt mercenari, în primul rând din Rusia. Moscova a poartăt războaie de 23 de ani, de aceea sunt acolo mulți oameni care în afara luptei nu reușesc să facă altceva. La recrutarea în țară ajută televiziunea rusă, care prezintă o imagine adecvată a acestui război - victimele sunt numai de partea ucraineană. Donbasul apare deci ca o aventură bărbătească, pe care merită să o trăiești.

Redactor: La început a existat impresia că armata ucraineană se apără eficient în fața atacurilor acestor trupe în zona aeroportului din Donețk și lângă Debalceve.

Iuri Butusov: Rușii nu au destule forțe, pentru a ataca pe toată lungimea frontului. Ei profită deci de acordurile de încetare a focului, își concentrează forțele și atacă porțiuni alese, unde pot obține superioritatea. Așa a fost la aeroportul din Donețk și la Debalceve. Au strâns acolo forțe mari. În special artileria rusă nu a cedat lîn fața celei a noastre. În această săptămână, miercuri, ministrul apărării al autoproclamatei Republici Populare Donețk, a declarat că va retrage de acolo 320 unități de artilerie cu calibrul de peste 100 mm și 40 lansatoare de rachete. Datorită acestora au controlat linia frontului.
Nu este mai puțin adevărat că în perioada din 24 ianuarie până în 1 iulie am reușit să respingem toate atacurile rusești. Cauza înfrângerii nu a fost slăbiciunea soldaților ucraineni, ci a conducerii militare. Comandamentul ucrainean în loc să conducă războiul, realizează tot timpul o operațiune polițienească. Folosește armata pentru acțiuni polițienești.

Redactor: Ce înseamnă aceasta?

Iuri Butusov: De exemplu, organizează posturi pentru controlarea unui anumit teritoriu și a asigura acolo ordinea și securitatea. Pe timp de război, mai ales de manevră, teritoriile nu se mențin sub control. Nu trebuie verificate documentele la punctele de control, locația cărora o știu toți. Trebuie să intri, să controlezi prin sondaj și să pleci repede, pentru a fi expus cât mai puțin unui atac. În timp de război trebuie să acționezi prin surprindere, în scopul distrugerii adversarului. Controlarea teritoriului nu este importantă. Nu poți risipi forțele, trebuie să le strângi în pumn, care poate lovi în locuri diferite.
Din păcate, comandamentul ucrainean încearcă să controleze întregul front. Adversarul nu face acest lucru. Consecința sunt situațiile create ca la Debalceve - spațiu mic, acoperit total de focul artileriei adversarului. Soldații noștri au fost nevoiți să se ascundă acolo în fața atacului, nu puteau nici să renunțe, nici să manevreze.

Or, trebuia totuși să acționezi militar, să contraataci. Să vezi unde sunt forțele adversarului, să alegi punctul potrivit pentru a lovi. Zona Gorlovka era atunci acel punct.

Redactor: Comandamentele locale ucrainene prezentau Kievului rapoarte, în care cereau fie sprijin și contraatacuri, fie ordin de retragere. De ce Statul Major General nu a reacționat?

Iuri Butusov: În armată există fenomenul de "general pe timp de pace". Acesta este un general bun, atâta timp cât funcționează într-o situație nestresantă. Generalii, pentru a face față în război, trebuie criticați. Ei trebuie să se afle permanent în situații de stres, trebuie să-i creezi special pentru așa-ceva.

La noi, practic, nu au existat exerciții militare. Drept rezultat, armata a fost distrusă. În Est luptă nu numai unități militare, ci mai degrabă un Maidan militar: 10% sunt patrioți-voluntari, care vor, dar nu reușesc să lupte, alți 10% sunt profesioniști, 40% sunt oameni care au capacități limitate de luptă - pot lupta, dar pot la fel de bine să încalce disciplina militară, iar 40% constituie un balast, de care nu este nevoie pe front, are zero capacitate de luptă și care nu este decât o bază pentru infracțiuni, alcoolism și lasă-mă să te las.
Rușii au spart sistemul nostru de apărare și au atacat pozițiile noastre. Comandamentul rus este foarte lent, dar în comparație cu el al nostru doarme. Toți au văzut manevrele rușilor, comandanții au raportat: "Vor ataca aici și aici", "Vin!" Era timp suficient timp, mai mult decât pentru aducerea unor unități din Transcarpatia, se putea apela chiar la un contingent din Liberia, dar nu s-a făcut nimic.

Drumurile spre Debalceve se găseau sub focul rusesc. Furnizarea normală a hranei era imposibilă. Numai convoaiele sub acoperirea armamentului greu ar fi putut pătrunde noaptea, dar și ele au suferit pierderi. Ucrainenii au păstrat totuși pozițiile, nimeni nu a fugit. Comandamentul avea deci alte zile pentru strângerea forțelor și lansarea loviturilor. Din nou nimic. Unitățile noastre care luptau neîncetat de 25 de zile fără sprijin și hrană nu au mai avut altă ieșire, decât să se retragă. Ar fi trebuit să facă acest lucru mai devreme.

Redactor: Dacă Occidentul ar fi dat arme, acest lucru ar fi schimbat situația pe front

Iuri Butusov: Occidentul vorbește mult de lupta cu pericolul rusesc, dar pe noi nu ne ajută. Ne-a atacat un bandit cu pistolul, iar ei ne spun: "Nu vă putem da nici măcar un cuțit, pentru că acest lucru duce la continuarea agresiunii". Se folosește teza falsă că, dacă Ucraina va primi arme, acest lucru provoacă un război cu Rusia.

Pe toată durata războiului Occidentul ne-a permis să cumpărăm 15 carabine de asalt de mare calibru, dar fără muniție antitanc. Am cumpărat automobile blindate Saxon vechi, înapoiate, care sunt mai degrabă autobuze blindate - absolut comfortabile, asigurătoare în fața minelor și care oferă protecție în fața pistoletelor IRA. Mai bune decât nimic, dar nepotrivite pentru atac.

Am mai primit radare americane antimortiere, foarte bune, dar ele servesc la descoperirea atacului cu mortiere de la mică distanță, ca în Afganistan, or la noi trage artileria cu rază lungă.

Redactor: Trimiterea de instructori din Marea Britanie, SUA și Polonia va schimba ceva?
Iuri Butusov: Puțin, acesta este în primul rând un gest diplomatic. Vor fi puțini, nu știm care va fi programul de instruire. Instruirea unor oameni individuali sau a unor unități mici nu are sens. Trebuie construită o armată, adică instruite unități mari întegi. Și trebuie schimbată structura acestei armate, luând ca model, de ex., structura armatei terestre poloneze.

Redactor: Problema principală?

Iuri Butusov: Lipsa unui comandament competent.

Redactor: Aveți pretenții față de șeful Statului Major General, Viktor Mujenko?
Iuri Butusov: Da, el nu face față. Nu reușește să funcționeze pe timp de război. Este adevărat că a fost în Irak, dar acolo polonezii și ucrainenii au acționat sub comandament american. La un comandant pe timp de război este important modul de a gândi independent, or, în armata ucraineană, la fel ca și în cea sovietică, acesta este considerat în continuare un defect. Acum plătim cu sânge acest lucru.

Un comandant poate să nu aibă soldații cei mai bine pregătiți, dar trebuie să cunoască posibilitățile lor. Poate să nu abă armament modern, dar trebuie să știe cum să-l folosească pe cel existent.

Conducerea ucraineană trebuie să decidă - sau ducem un război, sau vrem cu orice preț să semnăm pacea cu pierderi minime. Atunci, ar fi o logică în această pasivitate, dar această pasivitate l-ar putea opri pe Putin? Nu!

Redactor: Ce va fi mai departe? Avem un nou acord la Minsk, dar în acest timp au început toți să vorbească de Mariupol, ca de o nouă posibilă țintă.

Iuri Butusov: Putin va merge atât de departe, cât îi vom permite noi. Dacă vom concentra acolo forțe suficiente, el nu va ataca, pentru că el lovește acolo unde forțele noastre sunt mai slabe. Rușii vor efectua acțiuni de luptă limitate și vor încerca poate să ajungă la Mariupol. Deocamdată însă nu văd să aibă destule forțe, pentru a putea ataca orașul sau a-l încercui. Comandamentul rus înțelege că fără introducerea unor forțe regulate mari - ca la Ilovaisko - realizarea unor mari ofensive este imposibilă.

Redactor: Poate că rușii vor înceta acțiunile și vor respecta acordul de la Minsk?

Iuri Butusov: Nu. Ei nu mai au deja alternativă, trebuie să lupte. Pentru ei este singurul mod de a legaliza ocuparea teritoriilor rupte de la Ucraina. Kievul nu va recunoaște niciodată ocuparea Crimeii și a Donbasului. De aceea Rusia va continua războiul, pentru a sufoca și mai mult economia ucraineană, a provoca nemulțumiri și revolte. Și abia atunci va propune pacea, care va însemna concesii teritoriale din partea Kievului. Rușii vor realiza acțiuni de luptă cu forțe limitate, dar uneori vor mări intensitatea lor, introducând forțe suplimentare formate din mercenari recrutați din armata regulată rusă.

Redactor: Adică nu există nicio speranță de pace în viitorul apropiat?

Iuri Butusov: Cum poți conta pe pace, dacă nu faci nimic pentru a o apropia? Dacă Putin ar observa că avem o armată care poate distruge una sau două grupări de luptă ale armatei lui, atunci nu ar mai dori să continue războiul. Dacă Occidentul ar da 500-700 milioane dolari armatei ucrainene, atunci ar obține garanții reale de securitate, cel puțin pe doi ani.