Experții susțin că viitorul Parlament European va continua, în mare parte, politicile actuale ale Bruxelles-ului, iar în ce privește relația cu Republica Moldova, aceasta depinde mai mult de autoritățile de la Chișinău, relatează Radio Chișinău.

Partidul Popular European de centru-dreapta și social-democrații europeni de centru-stânga au acumulat cele mai multe voturi, potrivit rezultatelor provizorii, dar mai puține decât la scrutinul din 2014 și insuficiente pentru a forma o alianță majoritară.

În această situație, cel mai probabil în discuții vor fi atrași liberalii, care înregistrează o creștere și anume aceste trei grupuri politice vor forma viitoarele structuri ale Uniunii Europene, a comentat pentru Radio Chișinău expertul Iulian Groza, fost ministru-adjunct al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Chiar dacă populiștii și partidele de extremă au luat mai multe voturi, cel mai probabil politicile actuale ale UE vor avea continuitate, consideră Iulian Groza.

"Prezența partidelor tradiționale, care dictează politicile la nivelul UE, este mai mare, respectiv, nu cred că la nivelul UE vor exista anumite diferențe. Va exista o anumită continuitate în baza discuțiilor cu privire la agenda strategică 2021-2027 și agenda respectivă va fi dictată de cele trei partide", a declarat expertul. 

Atât Iulian Groza cât și analistul politic Ion Tăbârță consideră că evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova va depinde mai mult de Chișinău. În actualele condiții Republica Moldova nu mai este o prioritate pentru Bruxelles și lucrurile nu se vor schimba atâta timp cât va plana incertitudinea politică și derapajele antidemocratice, potrivit lui Ion Tăbârță.

"În continuare vom avea cam aceleași relații din ultimii ani. Despre asistența macrofinanciară nici nu poate fi vorba. Republica Moldova nu va fi abandonată în totalitate de UE, dar trebuie să cunoaștem că la moment noi nu suntem o prioritate și este în mod special vina noastră și nu a UE", consideră Ion Tăbârță. 

Ambii experți sunt de părerea că și procesul de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest se va tempera, atât din cauza altor provocări interne din cadrul blocului comunitar, cât și pentru a oferi timp similar țărilor candidate și cu perspective de aderare să realizeze reformele necesare.