Curtea Supremă de Justiție a lăsat ieri în vigoare hotărârea Curții de Apel Chișinău în privința secțiilor de votare din afara țării. Instanța anulase lista de secții prevăzute de CEC, pe motiv că erau mai puține decât recomandase Ministerul de Externe. În decizia de ieri a CSJ se menționează că cele două instituții ale statului au conlucrat defectuos și nu au asigura buna organizare a alegerilor în străinătate. Iar în privința argumentelor CEC, precum că deciziile privind deschiderea secțiilor de votare trebuie luate cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, CSJ menționează că și CEC a încălcat acest termen atunci când și-a modificat propria hotărâre.

Conducerea CEC a avut în această dimineață o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan, fiind abordat și acest subiect. De asemenea, a fost organizată o nouă rundă de discuții cu Ministerul de Externe.

Între timp, experții comentează diferit situația creată. Jurista Sorina Macrinici a comentat pe o rețea de socializare că în prezent, după hotărârea Curții de Apel, nu ar fi valabilă nicio secție de votare peste hotare, întrucât anexa CEC cu lista acestora a fost anulată.

În același timp, expertul în domeniul electoral Mihai Mogâldea consideră că subiectul secțiilor de votare peste hotare a scos încă o dată în evidență afilierea politică a unor membri ai CEC. În opinia sa, Comisia va fi nevoită să majoreze numărul de secții peste hotare, dar e puțin probabil să se ajungă la cifra recomandată inițial de Ministerul de Externe.

„Eu cred că soluția de mijloc care va fi găsită va fi suplimentarea acestor 146 de secții de votare cu câteva secții acolo unde locațiile ar permite acest lucru. Respectiv, în sălile închiriate pentru alegerile din 11 iulie și unde mai pot fi găsite 1-2 secții de votare. Vorbim în special despre orașele mari precum Londra, Frankfurt sau Milano”, a menționat expertul. 

Amintim că CEC a decis inițial deschiderea a 139 de secții de votare, deși Ministerul de Externe a propus 191. CEC s-a condus de numărul de secții deschise la alegerile prezidențiale de anul trecut. Atunci, în turul doi au votat peste 260 de mii de cetățeni, iar în unele orașe europene oamenii nu au reușit să-și exercite acest drept. Ulterior, Comisia a majorat cu șapte numărul secțiilor, până la 146, totuși, instanțele de judecată au considerat că discrepanța este prea mare în comparație cu cifra recomandată de Ministerul de Externe.