Cum e văzută acum Republica Moldova din Parlamentul European?

După alegerile din iulie și semnalul politic foarte important pe care în primul rând moldovenii l-au dat că își doresc o schimbare, că își doresc modernizarea societății și a mediului politic din Republica Moldova, am simțit și aici și acum la Chișinău discutând cu reprezentanții forțelor politice că suntem într-un nou moment. Suntem într-un nou moment în care se dorește în mod real să se facă niște reforme structurale în Republica Moldova care sunt atât de importante în primul rând pentru moldoveni, pentru societatea de aici, dar și pentru angajamentele pe care Republica Moldova și le-a luat pe parcursul european pe care s-a angajat. Și nu pot decât să mă bucur să văd că această voință politică există. Bineînțeles că din nou așteptările politice sunt foarte mari și răbdarea este foarte puțină, însă e firesc, se întâmplă oriunde. E și normal ca cetățenii să dorească să vadă rezultate, să simtă rezultatele acestea pe propria masă, cât se poate de repede. Și aici guvernul de la Chișinău, toate autoritățile politice au o datorie să se grăbească, să treacă cât se poate de repede prin această etapă de reformare, de reașezare a instituțiilor în așa fel încât ele să funcționeze cât se poate de sănătos, pentru ca apoi aceste schimbări să aibă și un efect practic în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Dar întrebarea este dacă reformele se pot face repede, pentru că pe de o parte societatea își dorește schimbări rapide, dar nu știm dacă aceste reforme se pot întâmpla repede și dacă avem suficientă răbdare. E un fel de dualitate…

Niciodată reformele nu sunt simple și niciodată ele nu se pot face atât de repede pe cât s-ar dori. Vă dau cel mai simplu exemplu, pe care îl am la îndemână, pentru că sunt și un politican român, și vă spun că nici acum după atâția ani de la aderarea României la UE nu putem să considerăm că reforma justiției este pe deplin încheiată și chiar și acum mai avem și noi dezbateri politice la București, legate de cum așezăm mai bine sistemul judiciar, cum reglăm cât mai bine mecanismele între problemele statului. Practic, odată ce te angajezi pe un astfel de drum de reforme, trebuie să fii pregătit. E un maraton, nu e un sprint și trebuie să ții cumva societatea angajată în acest maraton și asta o faci în primul rând prin a comunica foarte bine și foarte direct cu cetățenii despre ceea ce faci. Și chiar și atunci când durează mult reformele sau când efectele acelei reforme urmează să le vezi în 2-4 ani, e bine să le explici cetățenilor aceste lucruri. Să stai ca guvernant în permanentă discuție și contact cu cetățenii, tocmai pentru că ei trebuie să înțeleagă, și atunci când ai dificultăți trebuie să înțeleagă motivele pentru care poate lucrurile durează mai mult. E o dualitate: dorința de a face lucrurile repede și faptul că nu întotdeauna că rezultatele se văd simțite. Părerea mea este că societatea reacționează și la simboluri și dacă e să luăm reforma justiției e important ca oamenii să vadă câteva momente, să vadă că există o voință la nivelul sistemului, la nivelul instituțiilor politice responsabile pentru așezarea acestor reforme și apoi să vadă, de exemplu, un caz de corupție sau una dintre investigațiile pe care le așteaptă de mult timp: furtul miliardului, laundromatul. Sunt foarte multe cazuri care au adus foarte multă neîncredere în societatea din Republica Moldova cu privire la stat, cu privire la capacitatea statului de a lucra în beneficiul cetățenilor și nu în beneficiul unor oameni sau grupări. Cred că astfel de cazuri simbol și astfel de momente, în care statul demonstrează că are tăria să lucreze în interesul public, sunt cele care pot hrăni speranța oamenilor și așteptările oamenilor că ceva se poate schimba în bine.

Sectorul justiției, veșnica problemă a Republicii Moldova. Actuala guvernare a promis curățarea sectorului justiției, însă acest proces se lovește de rezistența din sistem. Cum se văd de la Bruxelles aceste schimbări în justiția de la Chișinău, mai ales în cazul procurorului general suspendat Stoianoglo?

Nu voi comenta speța individuală Stoianoglo, pentru că nu este de căderea mea să o fac. Este o anchetă în curs, este bine ca această anchetă să meargă cât mai repede și repet: e bine  să se explice în spațiul public ce se întâmplă. Cred că aici autoritățile au o datorie de a sta într-un dialog constant atât cu mass-media, cât și cu cetățenii, pentru a elimina orice suspiciune că astfel de investigații sunt motivate politic sau au alt substrat decât cel pe care trebuie să-l aibă. Dar dincolo de speța în sine, spuneam că e important să dai niște semnale societății, să dai niște semnale cetățenilor că nimeni nu e mai presus de lege, indiferent ce funcție are și că statul, sistemul judiciar au capacitatea să gestioneze și astfel de dosare grele. De aceea e important ca efortul de reformă să fie credibilizat prin depolitizarea lui și prin aducerea lui în mijlocul societății și încercarea de a construi un consens politic în jurul său.

Un alt subiect de actualitate este criza energetică, o criză care planează cumva și asupra Republicii Moldova și asupra Uniunii Europene. Credeți că Uniunea Europeană ar putea ajuta Republica Moldova să depășească această criză?

Cred că trebuie și dacă plecăm de la acest „trebuie” îl găsim și pe „poate”. De ce cred că trebuie? Pentru că este o problemă care privește în egală măsură și Europa. Să știți că sunt multe state membre ale Uniunii care resimt aceeași nevoie și începutul unei crize de aprovizionare cu energie, așa cum se simte acum și în Republica Moldova. Este o chestiune care cumva deja afectează și UE și atunci răspunsurile și soluțiile care se găsesc la nivel european trebuie să includă și Republica Moldova. Avem această datorie politică față de Republica Moldova: să nu o lăsăm singură în acest efort. Fie că vom căuta și găsi soluții bilaterale: de exemplu la nivelul guvernului României sau poate chiar al altor state membre, fie o soluție europeană, cu ajutorul instituțiilor europene, fie o combinație a acestor soluții. Cred că trebuie să ajutăm Republica Moldova în acest efort, pe două planuri: efectiv, prin aprovizionarea cu gaz, găsirea fizică a cantităților necesare pentru a asigura gazul în Republica Moldova și în al doilea rând, printr-un pachet financiar prin care să se poată compensa o eventuală creștere a prețurilor pentru populație și chiar și la agenții economici, pentru că efectul asupra gospodăriilor casnice, a industriei din Republica Moldova, asupra mediului economic poate fi un lucru foarte serios, poate duce foarte repede la o inflație galopantă și acesta e un lucru pe care sunt convins că nu și-l doresc autoritățile de la Chișinău și nu ni-l dorim nici noi. E o chestiune foarte serioasă, la care trebuie să reflectăm cât se poate de repede, iarna e deja aici. Și cel puțin pentru Republica Moldova nevoia este imediată.

• Interviul va putea fi ascultat integral vineri, 15 octombrie, în cadrul emisiunii „Alternativa Europeană” de la Radio Chișinău, începând cu ora 10:10.