„La început au fost primele convocări ale lui Stoianoglo de către Maia Sandu, la scurtă vreme după preluarea mandatului prezidențial. Noul șef al statului i-a cerut informații și ulterior și explicații privind situația unor dosare de mare rezonanță publică: frauda bancară (cu Plahotniuc, Shor și alți protagoniști), Bahamas (finanțarea ilegală a PSRM), Platon – laundromatul rusesc etc. Și trebuie spus că actuala guvernare a avut multă răbdare: l-a menajat pe dl Stoianoglo, și-a ales cu grijă cuvintele, i-a acordat procurorului general, pe care-l simțea ostil, toată libertatea pentru a-și manifesta competența și voința de a-și îndeplini misiunea. Degeaba. Stoianoglo a luat întrebările și apelurile la acțiune care i se adresau drept presiuni și imixtiuni inadmisibile ale politicului în actul de justiție. (…) În actualul context, că ne place sau nu, probabil că rațiuni de oportunitate politică vor decide totul, mai exact: nevoile imediate de administrare a țării într-un context complicat: acutizarea crizei pandemice și apropierea iernii. În Republica Moldova, lupta anticorupție are un pronunțat caracter geopolitic...”, conchide Vitalie Ciobanu.

Consiliul Superior al Procurorilor ar fi procedat corect atunci când a decis ca un procuror să investigheze toate capetele de acuzare care i se aduc procurorului general, Alexandr Stoianoglo, consideră editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru. „Fiindcă în spațiul public au apărut informații care afectează integritatea procurorului general, exercitarea funcțiilor sale - e vorba despre presupusa implicare a lui Stoianoglo în modificarea legislației, prin care au fost înlăturate piedicile pentru desfășurarea operațiunii „Laundromat”, dezvăluirile presei ucrainene precum că soția lui Stoianoglo ar fi beneficiarul a două companii fondate de oligarhul Veaceslav Platon - era firească decizia CSP de a-l ancheta pe procurorul general”, a menționat Nicolae Negru. „Dosarele „kuliok și „Bahamas”, dacă vor fi inițiate, trebuie inițiate de un procuror general plenipotențiar, ca să nu apară suspiciuni de îndeplinire a unor comenzi politice”, mai subliniază editorialistul.

Fondatoarea și directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Nadejda Hriptievschi, a declarat pentru Ziarul de Gardă că procurorul anticorupție, Victor Furtuna, ar trebui să vină cu explicații publice în legătură cu reținerea procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, și să prezinte motive întemeiate pentru care a recurs la inițierea urmăririi penale și la aplicarea măsurii de reținere. Jurista a mai menționat că „speră că procurorii anticorupție nu vor face justiție pentru show-uri, dar chiar au probe și dovezi care le vor argumenta deciziile care le-au luat”. Iar avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, este de părere că decizia procurorului anticorupție care a dispus inițierea urmării penale în privința procurorului general Alexandr Stoianoglo a fost luată în grabă, iar reținerea lui Stoianoglo nu era necesară. Potrivit avocatului Promo-LEX, „într-un stat de drept procurorul de caz nu decide inițierea urmării penale într-o oră și 30 de minute”.

Ziarul Național îl citează pe deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, care este convins că socialistul Igor Dodon ar încerca să convingă autoritățile Federației Ruse să pună un preț cât mai mare la gazele livrate R. Moldova de către „Gazprom”. „Dodon „negociază” la Moscova îngenuncherea R. Moldova prin șantaj energetic - impunerea unui preț catastrofal la gazul livrat, pentru a provoca șoc social și haos politic”, crede Oazu Nantoi.

Iar fostul deputat al Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat la Jurnal TV că Republica Moldova trebuie să ceară ajutorul României și Ucrainei în legătură cu aprovizionarea cu gaze, în situația în care Federația Rusă utilizează prețul gazelor ca pe „o bâtă politică”. „Trebuie să discutăm cu Federația Rusă, dar în paralel eu nu cunosc toate datele problemei și nu știu dacă gazoductul Iași-Chișinău este pe deplin funcțional, așa se vorbește, dar am auzit și alte zvonuri, dar dacă există posibilitatea din octombrie sau noiembrie de adus gaze în Republica Moldova pe acest gazoduct, este necesar ca în paralel cu negocierile cu Federația Rusă să facem apel către România”, a subliniat Slusari, citat de jurnal.md.

Jurnaliștii de la Rise Moldova publică o nouă investigație din seria Pandora Papers, întitulată „Noscov-Plahotniuc. Conexiunea originară la piața metalelor”. „Luăm un offshore din Insulele Virgine Britanice – unul dintre cele mai secretoase paradise fiscale din lume. Adăugăm o alianță cu Metalferos – companie controlată de stat și lideră pe piața colectorilor de metale. Condimentăm cu un împrumut de la Uzina Metalurgică din Rîbnița – unul dintre pilonii economici ai regiunii nerecunoscute din stânga Nistrului. Și, la final, decorăm cu o companie din Cipru – dealerul exclusiv al uzinei din Rîbnița pe piața internațională. Aceasta e rețeta prin care un personaj cheie din anturajul lui Vladimir Plahotniuc s-a conectat la piața metalelor din Republica Moldova”, descriu situația jurnaliștii de la Rise Moldova.