”În R. Moldova a început campania electorală pe fundalul unei pandemii tot mai grave”, constată Europa Liberă, care amintește că șase candidați sunt cu acte în regulă, iar alții doi sunt în așteptarea deciziei CEC privind înregistrarea în cursă. ”După ce numărul de îmbolnăviri zilnice a sărit miercuri, 30 octombrie, în premieră peste 1000, un epidemiolog al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Alexei Ceban, a avertizat că pentru R. Moldova e un număr foarte mare și ar fi nevoie de noi măsuri restrictive. (…) Cu toate acestea, varianta amânării scrutinului pentru o dată mai târzie, posterioară poate unei posibile treceri de vârful pandemiei, nu se ia deocamdată în calcul la Chișinău. Dimpotrivă, Comisia Electorală Centrală a anunțat că în ziua alegerii vor putea vota și oamenii ce se vor prezenta, eventual, semne de boală, pentru ei fiind amenajate cabine speciale în fiecare punct de votare. Acest anunț al CEC a fost anticipat cu câteva zile de o altă decizie care la fel a arătat că puterea nu are de gând să anuleze scrutinul, deși ar vrea totodată să se asigure că nu va purta deplina responsabilitate în caz că lucrurile ar ieși de sub control: puterea deciziilor asupra măsurile antiepidemice a fost atribuită pentru prima dată de la începutul pandemiei autorităților locale, care ar trebui să decidă ele, în locul autorităților centrale, ce restricții și unde ar fi de luat”, explică Europa Liberă.

”Pe hârtie – da, în viață – ba. Impunerea codului roșu de pericol în Chișinău i-a lăsat indiferenți pe oameni”, arată într-un reportaj postul de televiziune TV8.  Din 1 octombrie a fost instituit cod roșu de pericol, din cauza creșterii rapide a numărului de infectări cu COVID-19. ”Și Capitala face parte din listă, ceea ce înseamnă că trebuie să devină mai dure și măsurile care se impun a fi respectate”, scriu jurnaliștii. ”De exemplu, purtarea măștii, interzicerea aflării în locuri publice în grupuri mai mari de trei persoane sau respectarea distanței sociale. Toate însă, există doar pe hârtie. O parte dintre locuitorii Capitalei continuă să creadă virusul nu există, iar altă parte ne-a spus că a obosit să tot respecte reguli dubioase”. Pe stradă, în transportul public și la piață oamenii nu poartă mască și nu respectă distanța, iar persoanele în vârstă, aflate în grupul de risc, spun că nu au cum să stea doar în casă, după cum se poate vedea în reportajul TV8.

”O lună de școală în pandemie. „Analfabetismul bate la ușă”, titrează Moldova.org. ”Profesorii sunt nevoiți să poarte măști, de multe ori cumpărate din banii proprii, și să devină foarte inventivi ca să urmeze regulile impuse și să trezească interesul adormit al elevilor. De cealaltă parte sunt părinții, obosiți de lecții online și mereu cu frica în sân atunci când își trimit copiii la școală. Iar în mijlocul problemei - elevii. Unii s-au simțit mult mai bine în spatele ecranului decât în bănci, alții au găsit în învățământul online un prilej să se relaxeze, dar aproape tuturor le-a lipsit foarte mult interacțiunea „pe viu" cu colegii și profesorii. Asta ne-au mărturisit părinții, profesorii și elevii cu care am discutat despre prima lună de școală în pandemie. Majoritatea ne-au spus că la școală se simt în siguranță, atâta timp cât toate regulile de protecție sunt respectate”, se arată în reportajul Moldova.org.

”Ce facem cu Filarmonica Națională – o demolăm sau o reconstituim?”, caută răspunsuri Gazeta de Chișinău. ”Expertiza preliminară arată că edificiul nu va putea fi restaurat, deoarece a fost afectat în proporție de 80%, inclusiv structura de rezistență a clădirii. Directorul Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor (AIRM), Ion Ștefăniță, consideră totuși că sala mică și blocul administrativ al Filarmonicii pot fi integrate într-un proiect de reconstrucție. Ion Ștefăniță spune că sala mică ar putea fi păstrată, la fel și aripa în care se află administrația Filarmonicii Naționale, construită în 1960, care n-a fost practic afectată de flăcări. Sala mare a fost distrusă în proporție de 99%. El precizează că va ține cont de concluzia experților tehnici pentru construcții deoarece structura pietrei a fost deformată în urma temperaturii înalte.