„Alegătorii din Transnistria, duși organizat la Bălți să voteze președintele Ucrainei”, titrează portalul jurnal.md. Potrivit sursei, turismul electoral din regiunea transnistreană, care a existat la alegerile parlamentare din 24 februarie, a fost aplicat și la scrutinul prezidențial în Ucraina. Locuitori din Transnistria care dețin pașaport ucrainean au fost transportați organizat la Consulatul Ucrainei din Bălți, să aleagă președintele ucrainean, scrie portalul, cu referire la presa din nordul țării. Unii oameni spun că transportul a fost asigurat de autoritățile locale din Râbnița, alții afirmă că autobuzele au fost comandate de comunitatea ucrainenilor din stânga Nistrului, mai notează jurnal.md, care publică și câteva secvențe video.

”De ce alegerile prezidențiale din Ucraina sunt importante pentru Europa?”, întreabă și răspunde Europa Liberă. ”Dacă un pro-rus ascuns cum este Zelenski (care este rusofon și care nu a menționat Crimeea sau ocupația Donbasului de Rusia în timpul campaniei sale) preia controlul Ucrainei, asta ar putea destabiliza întreaga regiune. Nu doar că Ucraina este țara de tranzit a gazului rusesc spre Europa, dar Moldova are nevoie de înțelegerea cu Ucraina pentru a controla granițele Transnistriei separatiste”, mai scrie sursa citată. ”Zelesnki e suspectat că ar avea o alianță cu Igor Kolomoiski, un om de afaceri aflat în rivalitate cu Poroșenko și care deține postul de televiziune unde Zelenski își prezintă show-urile și filmele. Zelenski a câștigat prima rundă în ciuda faptului că jurnaliștii ucraineni au descoperit că el posedă o vilă de 15 camere în Italia, pe care nu a pus-o în declarația publică a averii sale”, amintește Europa Liberă.

Dan Nicu amintește într-un editorial pentru Timpul despre evenimentele din aprilie 2009. Potrivit lui, ”privind înapoi, trebuie să constatăm o realitate: societatea noastră a produs o schimbare de direcție reală, și-a luat soarta în mâini și a hotărât să-și mai acorde o șansă. Și oricât de importantă ar fi fost influența din exterior, trebuie să recunoaștem că schimbarea de atunci s-a produs prin energii interne. Asta e marea deosebire între atunci și acum. Atunci încă mai era posibil ca această societate să realizeze schimbări reale de regim politic, direcție geostrategică, destin istoric, prin energii interne. Acum însă această posibilitate pare să nu mai existe, având în vedere emigrarea masivă cauzatoare de depopulare, declinul demografic, dezgustul generalizat, pierderea încrederii oamenilor în propriile capacități de a schimba ceva prin implicarea lor”, conchide autorul.

”Chiar dacă la un moment dat ajung să guverneze RM, peste un timp trec nu doar în opoziție, ci și în opoziție extraparlamentară. Este soarta dură a majorității partidelor puterii în Moldova”, scrie portalul Tribuna, care face un clasament convențional. Pe primul loc ar fi Partidul Democrat Agrar din Moldova, care a câștigat alegerile parlamentare din 1994, obținând 56 mandate de deputat din 101. Ulterior a trecut printr-un șir de scindări, iar în alegerile parlamentare din 1998 a obținut doar 3,63% și a rămas în afara Parlamentului, notează sursa. Urmează Partidul Forțelor Democratice, care în alegerile parlamentare din 1998 a obținut 8,84% și a venit la putere, iar în alegerile parlamentare anticipate din 2001, a obținut doar 1,22% și a rămas în afara Parlamentului, mai notează Tribuna.

”Istoria și educația civică. Ce legătură au cu absenteismul tinerilor la alegeri”, titrează Moldova.org, ce relatează într-un reportaj mai multe opinii ale elevilor, care spun că la școală nu învață despre noul sistem electoral, mixt. Totuși, pentru a explica prezența redusă a tinerilor la vot, ei declară hotărâți că școala nu dezvoltă spiritul civic viitorului electorat. „La istorie, noi nu învățăm absolut nimic despre alegeri, ci doar despre alegerile din Grecia Antică. Noi nici doctrinele politice nu le cunoaștem”, mai afirmă elevii.

Ziarul de Gardă scrie despre cum au fost evaluați judecătorii în 2018. Raportul anual al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor arată că, pe parcursul anului 2018, 117 judecători au fost supuși evaluării. Cu o singură excepție, toți magistrații au primit calificative „pozitive”, iar opt dintre ei s-au ales cu aprecierera „excelent”. Un singur judecător care activează în instanțele naționale a primit calificativul „insuficient”. Acesta urmează să fie evaluat repetat pentru a putea rămâne în sistem, notează publicația.