Am ales unul dintre ele: Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane se află situată în partea de vest a Țării Hațegului, la aproximativ 8 km de “Porțile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat (în latină, locul se numea Tapae) și la 40 km de fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia ce se află în Munții Orăștiei la o altitudine de 1200 m.

Semnificația numelui Sarmizegetusa nu se cunoaște cu exactitate, există doar o ipoteză caere susținea compunerea numelui din două cuvinte de bază: zemi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, gard, cetate), deci numele ar fi însemnat “Cetatea de pe stâncă” sau “Cetatea înaltă”.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost amplasată în 101-102 d.C, ca garnizoană romană, în intenția romanilor de a evita o nouă luptă foarte dificilă la Tapae în următoarea lor incursiune împotriva dacilor. După 106, aici se va dezvolta un oraș măreț, capitala unei noi provincii a Imperiului Roman, întemeiată de guvernatorul Daciei Romane, Decimus Terentius Scaurianus.

Colonia Dacica Sarmizegetusa este apreciată de istorici ca fiind cea mai veche așezare urbană din Dacia Romană și cel mai mare centru cultural și religios.

Zona era apărată natural de barierele munților: Retezat, la sud și Poiana Ruscăi, la nord. Existau și castre de apărare: Tibiscum, Voislova, Micia și Bumbești.

Ruinele cetății se află pe drumul național DN68 ce leagă orașul Hațeg de Caransebeș, în comuna hunedoreană Sarmizegetusa.

Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care îți captează imediat atenția. Construcția, în formă eliptică, este una de mari dimensiuni și putea primi în tribunele din piatră 5.000 de persoane. Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte strictă.

În interiorul zidurilor de apărare se aflau clădirile administrative și religioase, iar afară erau case, gospodării, unele temple, dar și construcții publice și cimitire. Orașul avea o populație de 20.000 de locuitori.

Vestigiile descoperite confirmă faptul că așezarea a continuat să existe și după abandonarea provinciei Dacia de către romani (271/275) până în cursul secolului IV.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa îl reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoțit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de regina Ana.
De-a lungul timpului, însă, între personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga.

Peste drum de monumentul istoric se află muzeul de la Sarmizegetusa unde sunt expuse obiecte aparținând coloniei: monede, pietre de mormânt, stele și altare funerare, inscripții, statuile votive ale lui Iupiter și Higeea, capete de statui de bronz, medalioane, fibule, mozaicuri, obiecte de argint și bronz, ceramică, sticlărie, precum și capul unei statui de bronz reprezentând pe împăratul Traian.

Multe dintre piesele descoperite la Ulpia Traiana sunt expuse în muzee sau colecții din țară: Muzeul Național de istorie din București, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj Napoca, Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Brukenthal Sibiu.

Un material de Radio Timișoara