Multe sunt localitătile din județul Gorj pe care le puteți vizita, mânați de curiozitate, dar și de dorința de a vedea locuri minunate, care îți taie răsuflarea.Un astfel de loc îl găsești la granița dintre județele Vâlcea și Gorj, dacă ai ajuns deja in comuna Polovragi , pe DN 67, care leagă orașul Râmnicu-Vâlcea deTârgu-Jiu.Ajunși la intersectie de drumuri, ai posibiliatea să alegi care va fi primul popas- mănăstirea Polovragi sau Cheile Oltețului?

Desigur nu o să dam cu banul ci o să facem alegerea pe care ne-o dicteaza sufletul și ochiul.Mănăstirea Polovragi îți deschide poarta mare din lemn sculptat și te invită, pe aleea străjuită de nuci, sa- i calci pragul.



Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. Biserica manastirii Polovragi cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” este zidita in stil bizantin, avand forma trilobata cu abside laterale. Catapeteasma executata din lemn de tei, reprezinta o adevarata capodopera a vechii sculpturi romanesti, avand o bogata ornamentatie cu impletituri florale. Pridvorul in stil brancovenesc este spatios, deschis, sustinut de opt coloane din piatra.  In pridvor este piatra funerara a surorii ctitorului. Manastirea are si o colectie muzeala, ce adaposteste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, ce provin din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, precum si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca.

Dupa ce te-ai recules în cele două biserici ale mănăstirii, ți-ai bucurat ochiul cu multitudinea de mușcate si alte flori îngrijite de măicuțe, poți porni către Cheile Oltețului, locul în care natura s-a întrecut pe sine.
Pe un drum de pămant , sub muntele care parcă se prăvale peste tine , însoțit de apele învolburate ale Oltețului, care separa Muntii Capatanii la est de Muntii Parâng la vest, și de culorile toamnei, ajungi la Peștera Polovragi, aflată cam la 200 de metri de la intrarea în chei, în versantul stâng. Numită printre altele, peștera lui Zamolxis, Peștera lui Pahomie sau Polovragi, este o peșteră caldă si umedă (temperatura constantă – 9 grade și umiditate medie – 90%). In funcție de impuritățile pe care le transportă apa in galeria principală, aceasta își schimbă culoarea din aval către amonte, pe porțiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină.Profesorul Nicolae Simionescu dezvăluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerând că se trage din existența unei câmpii “Poleo” unde se adunau vracii si initiații dacilor. Ermiții daci erau capabili să vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, plantă dispărută in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, peștera descrisă de Mihai Eminescu în poemul “Memento mori”.


Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de pestera , numiți popular liliacul cu potcoava, grație formei de potcoavă a pliului ce le inconjoara nasul.

Drumul forestier, de utilitate publică, urcă lin, paralel cu râul Olteț, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munți frați, creând încă veritabile chei, cu pereți verticali, pe lungimea totală de 3 kilometri. Cheile Oltețului și Peștera Polovragi fac parte din aceeași Rezervație Naturală din județul Gorj și dezvăluie locuri de o frumusețe amețitoare, pe o suprafața de 150 de hectare.