Cheile Nerei, arie protejată de interes național, sunt parte a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița și se întind pe o distanță de aproximativ 22 km, de-a lungul râului Nera, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou. Pereții se înalță până la 200 de metri, apa Nerei și a afluenților săi a săpat și a format în rocă lacuri, canioane, peșteri și cascade impresionante. O potecă turistică marcată le străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera prin apă. Nu trebuie să fii alpinist cu experiență ca să te încumeți să străbați Cheile Nerei, dar trebuie să ai un minim de condiție fizică.

Intrarea în Cheile Nerei se face pe la Șopotul Nou, iar în primul sector sunt brăzdate pe alocuri, de ogoarele localnicilor. Apoi, valea se strâmtează treptat, calcarul înlocuiește granitul, iar pereții stâncoși strâng tot mai mult apele râului Nera. După aproximativ 4,5 km, aproximativ o oră jumătate  de mers pe jos, se ajunge într-o poiană plină de farmec, Poiana Meliugului. Aici se află unul din reperele turiștilor care vin în chei – “Sălașul lui Trifu”, de unde și a doua denumire a locului – “Poiana lui Trifu”, cum îi spun localnicii. La intrarea în poiană se aude cel mai frumos și mai puternic ecou din lume. Este cea mai mare poiană din chei, lungă de aproape 1 km, la capătul căreia se află “Moara lui Utan”, soră cu morile de apă de la Rudăria. La ieșirea din poiană, emoțiile devin din ce în ce mai profunde, deoarece trebuie traversată o punte de bârne. După jumătate de kilometru se ajunge la Lacul Dracului, ascuns de malul Nerei. Dacă nu sunteți atenți există riscul să treceți de el.

Lacul Dracului este un ochi de apă de o frumusețe plină de mister, care intră într-o pâlnie de piatră și cu boltă de stâncă deasupra. El s-a format în ziua când tavanul peșterii, între pereții căreia este cuprins lacul, inițial subteran, s-a prăbușit. De pe malurile înalte și stâncoase putem privi în jos spre lac ca într-o fântână fără fund. Deși are o adâncime de 9.3 m, sătenii spun că lacul nu are fund, pentru că apele Nerei alimentează lacul printr-o galerie înecată a peșterii. Jocul de culori și reflectarea pădurii de deasupra în oglinda apei lacului, răsplătesc efortul făcut pentru a ajunge aici. Liane și curpeni coboară spre apă îmbrățișând pereții. Ochiul de apă limpede își schimbă mereu culoarea, de la verde-albăstrui la bleumarin închis.

După un popas la Lacul Dracului și după ce vă reîncărcați bateriile, drumeția continuă… se revine în punctul numit “La scaune”, de unde se intră în sectorul al doilea al Cheilor Nerei – cel mai spectaculos. Pe parcursul celor 13 km veți întâlni la tot pasul multe forme carstice de o frumusețe unică. În scurt timp se ajunge la cel mai puternic și mai scurt izbuc de pe chei  “Izbucul Iordanului”. Apele izvorului țâșnesc cu putere de la bazele stâncii și se varsă la câțiva metri de Nera. Locul este minunat pentru odihnă și pentru a potoli setea. De aici începe “Poiana Alunilor”, după care cheile devin tot mai sălbatice, iar traseul continuă pe cărarea săpată în stâncă prin truda omului. Urmează locul numit “La cârlige”, după care se ajunge la un superb loc de belvedere. După alți 9 km de mers pe jos se observă “Cantonul Damian”, un punct de reper pentru orice turist. Se poate campa cu cortul și rămâne peste noapte, sau drumeția poate continua pe un drum forestier. Dacă timpul vă permite se pot vizita numeroase obiective:  “Peștera Rolului” – locul unde se refugiau haiducii din Caraș-Severin din fața poterelor turcești și austriece, fosta fortificație medievală – turnul mare a lui Alibeg, Sfinxul Nerei și multe altele. În final, poteca duce la o punte suspendată pe cabluri, un loc unde valea se lărgește și pe drum pietruit se ajunge în Sasca Română, unde “excursia” se încheie.

Acesta este doar unul din trasee, însă posibilitățile sunt multiple, la fel de inedite și spectaculoase și care permit și vizitarea altor locuri.

Dacă doriți să vă potoliți setea de adrenalină, puteți face rafting pe Cheile Nerei. Este un mijloc excelent de relaxare, dar și o distracție de neuitat, la fel ca și tiroliana.

Dacă vă hotărâți să vizitați Cheile Nerei, trebuie să știți că aveți nevoie de un echipament adecvat: bocanci, sandale, pelerină de ploaie, lanternă, apă, mâncare și o hartă a cheilor. Nu se fac serbări câmpenești, nu se poluează în niciun fel. Așadar fără muzică, strigăte, țipete, claxoane, fluierături și fără gunoaie aruncate la întâmplare. Încă o precizare, toți vă vor speria că sunt vipere, însă atâta timp cât se păstrează distanța nu există niciun pericol. Dacă o vedeți din timp nu sunt probleme. De aceea este bine să testați terenul cu bățul. Trebuie să fiți atenți la picioare.