Este Ziua Mondială a Radioului

  • 13 Februarie 2018 09:04
Este Ziua Mondială a Radioului

Marți, 13 februarie, este marcată Ziua Mondială a Radioului – World Radio Day – în semn de apreciere pentru acest influent mijloc de informație și cultură. Această zi a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferință generală a UNESCO, ratificată de Adunarea Generală a UNESCO din decembrie 2012 și marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946.

Prima idee privind o Zi Mondială a Radioului a fost formulată în ianuarie 2008, de președintele Academiei Spaniole de Radio, Jorge Álvarez, printr-o scrisoare remisă directorului general al UNESCO, Koichirō Matsuura.

Pe 20 septembrie 2010, ca urmare propunerii spaniole, pe agenda Comitetului Executiv al UNESCO a fost inclus subiectul proclamării Zilei Mondiale a Radioului, iar inițiativa a fost aprobată la 29 septembrie 2011, moment în care UNESCO a lansat o largă consultare cu organizații ale audiovizualului publice, private, agenții, ONG-uri, mediul academic. La încheierea sondajului, 91% dintre intervievați și-au arătat susținerea pentru această idee, incluzând aici și suportul oficial al Arab States Broadcasting Union (ASBU), the Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), the African Union of Broadcasting (AUB), the Caribbean Broadcasting Union (CBU), the European Broadcasting Union (EBU), the International Association of Broadcasting (IAB), the North American Broadcasters Association (NABA), the Organización de Telecomunicaciones Ibeoramericanas (OTI), BBC, URTI, Vatican Radio, etc.

Ca urmare a acestor rezultate, Comitetul executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, ca 13 februarie să devină ziua de celebrare a Radioului Mondial, ziua fiind aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Națiunilor Unite – 13 februarie 1946.

De asemenea, recomandarea către Conferința generală conține invitația adresată statelor membrie ale ONU, organizațiilor internaționale, asociațiilor profesionale, și uniunilor audiovizuale, precum și societății civile, pentru celebrarea amplă a Zilei Mondiale a Radioului, în felul în care fiecare din aceste entități îl consideră potrivit.

Astfel că, în cadrul celei de-a 36-a Conferințe Generale a UNESCO, la 3 noiembrie 2011, a fost adoptată rezoluția privind marcarea Zilei Mondiale a Radioului de către toate statele membre ale Națiunilor Unite.

La 14 ianuarie 2013, cea de-a 67-a Adunare Generală a ONU a ratificat proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, din acest moment această zi devenind oficială pentru toate statele membre, pentru agențiile, fondurile, programele și partenerii ONU.

Dacă în 2014 temele Zilei Mondiale a Radioului au fost „Egalitatea de gen la Radio” și „Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin”, iar în 2015, tema propusă a fost „Tinerii și Radioul”, în 2016 UNESCO a propus pentru această zi tema „Radioul în vremuri de urgență și dezastru”. În 2017, sloganul campaniei dedicate Zilei Mondiale a Radioului este „Radioul ești tu !”, iar în 2018, „Radio și Sport !”

Țărani români ascultând la radio - 1935
Țărani români ascultând la radio – 1935

Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanțele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toți cei care au contribuit, în diferite modalități, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluția sa fantastică, în România și în întreaga lume.

În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existența undelor electromagnetice. Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influențat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.

La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.

În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 și 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.

În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.

În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la școala de marină din Kronstadt, a întrebuințat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate și a inventat antena.

Inginerul și fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir și a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită și să primească semnale radio de la o distanță de 3 km.

Guglielmo Marconi
Guglielmo Marconi

Marconi și-a extins, apoi, cercetările, emițând unde radio pe distanțe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) și a stabilit o legătură radio între Marea Britanie și Franța.

Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanța de aproximativ o milă (1,6 km.)

În 12 decembrie 1901, Marconi a reușit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).

Însă acealși Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziția președintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acestab  să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.

În 1909, Marconi a obținut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenții.

În anul 1910, Dunwody și Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb). Audiția se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căști de telefonie.

Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoașterii „paternității” radioului, intentat lui Marconi în 1915.

În 1916 în SUA au loc primele experimente de emisiuni radiofonice, iar în anul 1917 Lucian Levy și Edwin H. Armstrong descoperă, fiecare separat, principiul heterodinării. Se construiesc receptoare radio superheterodină superioare calitativ, mult mai stabile și care nu necesitau multe reglaje.

La 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcțiune o stație de transmisie permanentă de radiodifuziune.

În următorii ani au loc primele emisiuni radiofonice și în alte zone din lume: în Anglia și Franța – 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia – 1923; Italia, Spania, Australia – 1924; Ungaria, Polonia și Japonia – 1925.

Anul 1925 a prilejuit înregistrarea unor progrese tehnice importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei, însă la acest moment, în Europa și America, radioul își găsise deja o largă răspândire. Atât în URSS, cât și în Anglia, Franța, Italia, Austria și SUA, existau mii de posturi de recepție la care se puteau asculta programele emise de mai multe stații.

Al doilea proces derulat în 1946 la Curtea Supremă din SUA avea să-i dea câștig de cauză lui Tesla, acesta fiind declarat „părintele” legitim al radioului.

Nikola Tesla
Nikola Tesla

Detalii pe rador.ro.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Dor de Izvor cu Maria Mocanu
Meteo Chișinău
11,63
Cer senin
Umiditate:59 %
Vint:1,03 m/s
Fri
14
Sat
14
Sun
15
Mon
16
Tue
16
Arhivă Radio Chișinău