Potrivit Cristinei Railean, coordonatoare Politici și Advocacy, HelpAge International Moldova, ultimele date arată că la începutul anului 2020, în Republica Moldova locuiau circa 574 900 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani. Cifra reprezintă 21,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al persoanelor vârstnice, circa 60% sunt femei. Fiecare al treilea vârstnic are între 60 și 64 de ani, iar fiecare al zecelea vârstnic are peste 80 de ani. Conform prognozelor demografice, către anul 2050, circa 33% din populația Republicii Moldova va reprezenta persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.

„Poziția noastră întotdeauna a fost și mesajele pe care le-am transmis, că persoanele vârstnice, ca grup de populație, nu trebuie percepute ca grup vulnerabil. Populația vârstnică are o pondere semnificativă, în primul rând, din punct de vedere al faptul că continuă activitatea economică, chiar și la vârstă înaintată. Totodată, participă la activități non-economice – îngrijesc de membrii familiei, se implică în activități culturale, sociale și au un rol important, activ în viața societății și dezvoltarea comunității”, a menționat Cristina Railean.

Ion Șalaru, director adjunct al Agenției Naționale de Sănătate Publică, a precizat că, pentru a putea face diferență între o presupusă discriminare și niște măsuri de protecție, este necesar să fie înțeleasă situația actuală. Și anume: este prima pandemie cu care se confruntă Republica Moldova, iar astăzi sunt 64 424 de cazuri de infectare cu COVID-19, iar 1 514 dintre ele s-au soldat cu deces. „Cele mai multe cazuri se înregistrează pe grupul de vârstă 50-59 de ani, circa 20,6% din totalul de cazuri, iar decese atribuite acestui grup de vârstă sunt aproape 16%. Pe când, la următoare grupă de vârstă, de 60-69 de ani, avem de fapt un salt al mortalității. După numărul de cazuri de infectare nu este o diferență foarte mare, doar cu mai puțin cu un punct procentual, adică 19,5% din totalul de cazuri de COVID-19. Pe când, avem 580 de decese în această grupă de vârstă sau peste 38% din toate decesele înregistrate din cauza COVID-19”, a menționat Ion Șalaru.

Potrivit lui, aceste cifre îndreptățesc acțiunile, recomandările, care sunt instituite pentru persoanele din această categorie de vârstă. Vicedirectorul ANSP mai spune că Organizația Mondială a Sănătății recomandă măsuri de prevenire specifice sau mai pronunțate pentru persoanele trecute de 60 de ani. Și aceasta pentru că probabilitatea apariției unor forme mai severe de COVID-19 este mult mai mare. „Din acest considerent, există adresarea specială a sistemului de sănătate pentru persoanele mai în vârstă de 60 de ani. Nu numai că ele sunt mai vulnerabile, nu numai că mortalitatea este mult mai mare pentru această categorie de vârstă, dar persistă și faptul că practic fiecare persoană de această vârstă necesită spitalizare. Și costurile pentru spitalizare, le cunoașteți și dumneavoastră, sunt destul de mari”, explică Ion Șalaru.

Tatiana Zatîc, șefa Direcției politici în domeniul asistenței medicale primare, urgente și comunitare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a menționat că situația din țară impune anumite măsuri, care vin să protejeze persoanele în această pandemie. Iar persoanele vârstnice par ca fiind mult mai vulnerabile în contextul pandemiei, lucru confirmat și de OMS, și de protocoalele clinice naționale de tratament. Or, anume persoanele vârstnice sunt mai susceptibile acestei infecții și o suportă mult mai grav, pentru că anume ele suferă de mai multe maladii concomitente, cum ar fi cele cardiovasculare, ale aparatului respirator, oncologice, diabet zaharat etc.

„Vârsta, de fapt, este cea care acumulează în timp mai multe maladii și toate acestea influențează nefast sănătatea în contextul pandemiei de coronavirus de tip nou. Și acele reglementări care au stat la baza tuturor măsurilor de protecție vin cu scopul de a proteja persoanele vârstnice de anumite situații, care pot avea un final destul de grav”, explică Tatiana Zatîc. Potrivit ei, cifrele, atât la nivel global, cât și la nivel național, arată că anume după 60 de ani, rata celor care fac forme grave și care decedează este mult mai mare. Responsabila a mai spus că interesul superior pentru persoanele vârstnice este dreptul la sănătate, la integritate fizică și psihică – drept fundamental, prevăzut în Constituție.

Galina Bujor, consultant principal în Direcția politici de asistență socială a familiilor cu venituri mici, vârstnicilor și veteranilor a MSMPS, susține că sistemul de protecție socială în această perioadă a întreprins și întreprinde toate măsurile pentru a asigura drepturile persoanelor vârstnice. Este vorba despre drepturile la protecție socială, la măsuri de asistență socială, ca vârstnicii să ducă un mod de viață independent.

„De-a lungul timpului au fost întreprinse măsuri și anume specialiștii care lucrează la nivel comunitar, în comun cu administrația publică locală, au asigurat prestarea serviciilor sociale, asigurându-le protecție. Consider că nu este o discriminare. Este grija pentru ca să avem persoane sănătoase și care să fie la ei acasă, în deplină independență”, a mai spus Galina Bujor.

Carolina Cazaciuc, șef-adjunct al Direcției gestionare și investigare cereri din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, a declarat că, chiar și datele ANSP relevă că o persoană la vârsta de 40 de ani poate fi mai vulnerabilă la COVID-19 mult mai mult în contextul unor probleme de sănătate pe care le poate avea, în raport cu persoanele de 63 de ani. Totodată, și printre persoanele de peste 63 de ani există diferențe, iar o persoană de 63 de ani poate fi mai activă decât o persoană de 40 de ani. „Este important de menționat că ingerința statului trebuie să fie proporțională și, desigur, pozitivă. Avocatul poporului nu este împotriva unor măsuri pozitive pentru protecția persoanelor, inclusiv în funcție de vârstă înaintată”, a precizat Carolina Cazaciuc.

Potrivit ei, avocatul poporului, chiar de la instituirea stării de urgență, și-a exprimat opinia. Problema nu constă doar în vârstă, ci și în ambiguitatea cerințelor incluse în deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. Au existat numeroase adresări ale ombudsmanului, prin care s-a cerut o claritate mai mare în ceea ce ține de cerințe. Și un exemplu în acest sens este noțiunea „stringentă”. Or, aceasta poate fi interpretată diferit și de autorități, și de oameni, și de agenții constatatori. Și în acest caz este necesară o explicație mai clară. Carolina Cazaciuc a mai spus că autorităților le este cu mult mai ușor să impună o restricție decât să fortifice măsurile pentru a asigura un suport mai activ persoanelor în etate și pentru a le asigura necesitățile stringente etc.