Comentând „plutonul Kremlinului” la alegerile prezidențiale, Jurnalul mai constată că: „Este o mare gâlceavă între Șor și Dodon”. Prin participarea masivă a unui număr mare de candidați la alegerile prezidențiale se urmărește ca Maia Sandu să nu câștige un nou mandat din primul tur. „Avem nouă candidați care sunt ferm convinși că vor candida. Există plutonul Kremlinului care se vede cu ochiul liber. Ei sunt deocamdată pretendenți la funcția de candidat. Nu știm care e tactica reală a Kremlinului, să-i înregistreze în cursă sau să le facă puțină publicitate și după asta să rămână candidatul unic de care ei vorbesc, al stângii și al Kremlinului. A fost și puțin scandal. Au încercat la masa rotundă convocată de Natalia Morari să-l promoveze pe Stoianoglo. Acum avem patru sau cinci candidați pro-Kremlin, unul, doi sau trei candidați pro-Europa. Ceea ce se vede cu ochiul liber: Kremlinul nu are doar un candidat. Este o mare gâlceavă între Șor, Dodon de a fi în grațiile Kremlinului”, a comentat analistul politic Roman Mihăieș. „Miza lor este ca toți și cât mai mulți să bată în Maia Sandu. Asta e miza Kremlinului și miza tuturor candidaților”, a spus și deputatul PAS Dorian Istratii, la Jurnal TV.

Încep înregistrările pentru referendum. Cine și cum poate participa? – explică Europa Liberă. Pe 22 iulie, CEC a dat startul înregistrării blocurilor electorale care vor să participe la referendumul privind integrarea europeană. Atunci când se înregistrează la CEC, partidele și blocurile sunt obligate să declare pentru ce opțiune anume vor face agitație, iar potrivit legislației R. Moldova, există doar două opțiuni: „pro” sau „contra”. De aceea, partidele care îndeamnă public la boicotarea referendumului tot trebuie să se înregistreze la CEC, dar autoritatea electorală califică boicotul ca opțiunea „contra”. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu și condus acum de Igor Grosu, și Partidul Social Democrat European (PSDE) al lui Ion Sula vor ca susținătorii lor să voteze „pro” la referendum. Partidul Comuniștilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin și exponenții oligarhului fugar Ilan Șor (uniți în blocul „Victorie-Pobeda”) vor ca alegătorii să pună ștampila pe „nu”, scrie Europa Liberă. La boicot îndeamnă Partidul Socialiștilor (PSRM) al lui Igor Dodon și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de Ion Chicu. Restul partidelor încă se gândesc ce să le spună alegătorilor, printre acestea fiind Mișcarea Alternativa Națională a primarului capitalei, Ion Ceban, și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Un recent sondaj de opinie, realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA, arată că 53% din respondenți ar spune „Da” la referendum, iar 36% – ar fi împotrivă. Restul (11%) se mai gândesc sau nu vor participa.

Într-o analiză pentru DW, Vitalie Ciobanu scrie despre retragerea lui Biden și consecințe pentru R. Moldova, pentru că în marele mozaic al lumii, Republica Moldova își are un loc tot mai clar definit. Autorul amintește că, în calitate de vicepreședinte, Joe Biden vizita Chișinăul la 11 martie 2011, când la guvernare se afla Alianța pentru Integrare Europeană. Joe Biden a îndemnat atunci guvernarea pro-europeană să-și asume cu mai mult curaj reforma justiției și lupta împotriva corupției. Din păcate, îndemnul său nu a fost ascultat atunci, deși prezența în scuarul Operei din Chișinău a vicepreședintelui american a entuziasmat cetățenii. Patru ani mai târziu, în același spațiu, pe treptele de la Operă, în 21 decembrie 2015, își organiza un miting de promovare oligarhul Plahotniuc, cel care se voia cu tot dinadinsul să fie prim-ministru, să-și legalizeze „puterea din umbră”.  Azi, aceeași oligarhie este gata să livreze statul Rusiei lui Putin, pentru a lovi Ucraina din spate și pentru a ne îngropa viitorul european. Și-n această campanie mizerabilă, am ajuns să-l vedem pe Vlad Filat, premierul care-l întâmpina glorios în martie 2011 pe vicepreședintele Joe Biden la Chișinău, cum se aliază cu cei pe care altădată îi detesta, doar pentru a o împiedica pe Maia Sandu să obțină un nou mandat de șef al statului, comentează publicistul. Sfârșitul carierei politice a președintelui Joe Biden trezește multă neliniște, mai cu seamă în Europa de Est, în Ucraina, atacată de ruși, și în Republica Moldova, aflată și ea în vizorul lui Putin. Am avut în persoana președintelui american în exercițiu un mare prieten și un aliat sigur. De-acum încolo, orizontul se tulbură. Politica Statelor Unite nu se va schimba în mod radical față de Republica Moldova, dar ea poate lua o altă turnură în raport cu ajutorul militar livrat Ucrainei, fapt ce va influența automat și soarta Republicii Moldova.