Mai exact, Președinția să fie condusă de către un șef de stat proeuropean, iar majoritatea în parlament să fie deținută, la fel, de forțe politice proeuropene. Altfel spus, să fie menținută situația actuală. Poate chiar, pentru creșterea competitivității și capacității actului de guvernare, ar fi indicat ca, după alegerile parlamentare din 2025, o majoritate în legislativ să fie formată din câteva partide proeuropene, și nu de o guvernare monocoloră, cum avem în momentul de față. Există, însă, riscul ca, după parlamentarele de anul viitor, să nu mai avem o majoritate formată din partide proeuropene, ci un legislativ dominat de forțe oligarhice și proruse. Un scenariu nedorit - dar probabil, atenționează autorul. Din această cauză, este foarte important, pentru evoluția democratică și europeană a Republicii Moldova, ca la alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. să învingă un candidat proeuropean autentic, indiferent cine ar fi acesta. În acest caz, președintele proeuropean, ales prin votul direct al cetățenilor, ar putea asigura un echilibru instituțional și deveni o piedică în calea oligarhilor revanșarzi și politicienilor proruși care, cu certitudine, vor încerca să renunțe la cursul european al Republicii Moldova. În acest context, autorul subliniază că, pentru parcursul european al Republicii Moldova, cele mai importante sunt alegerile parlamentare din 2025. Fără o majoritate proeuropeană în viitorul legislativ, dezideratul ambițios al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană în 2030 se va transforma într-o deziluzie ca multe altele. Totuși, este imposibil ca Republica Moldova să ajungă parte a UE în 2030 fără un șef de stat proeuropean convins, scrie Veridica.

Expertul de la București Iulian Chifu atenționează, într-un editorial pentru Deschide.md, că strategia Rusiei în privința alegerilor prezidențiale de la Chișinău a evoluat și s-a transformat în ultimul an, inclusiv în privința referendumului privind integrarea europeană. Acțiunea a fost purtată vizibil, direct pe teritoriul Republicii Moldova, dar numeroase operațiuni acoperite s-au derulat și se derulează și azi pe teritoriul altor state, cu scopul de a obține date și elemente pentru a fi utilizate cu precădere în războiul hibrid de la Moscova dar și de a opri sau diviza susținerea pentru Republica Moldova, pentru drumul său european. Confruntarea din 20 octombrie e de primă importanță și definitorie pentru Republica Moldova, subliniază autorul. Prezența și acțiunea sunt importante, pentru a proba că fiecăruia îi pasă. Pentru ca să nu decidă alții, eventual pe bani, în locul majorității absolute a cetățenilor Republicii Moldova. Pentru ca să demonstreze existența și expresia de conștiință civică și voință de a merge mai departe, înainte, nu înapoi. Nu înapoi în Imperiu, în decrepitudine și întuneric. Înapoi în Siberia și în Gulag. Înapoi în dependența de Rusia și de Putin și alți Tătuci, succesorii săi. Ci de a opta Pentru a-și decide singură soarta.

Europa Liberă analizează cine va fi următorul comisar european pentru extindere al UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să își prezinte echipa de 26 de comisari pentru mandatul 2024-2029. Săptămâna trecută, ea a anunțat că va exista un comisar numai pentru extindere - desființând, de fapt, ceea ce este astăzi portofoliul politicii de extindere și vecinătate. Aceasta înseamnă că cei șase candidați la aderarea la UE din Balcanii de Vest și celelalte patru țări candidate - Georgia, Moldova, Ucraina și Turcia - vor avea propriul comisar specializat care îi va ghida spre aderare. Și mai interesante sunt numele care circulă, în special pentru funcția de comisar al extinderii, un subiect care a devenit un fel de prioritate pentru von der Leyen.