La reuniune sunt dezbătute subiecte precum carențele în legislația națională și prezentate modele de bună practică din experiența internațională. 

În listele electorale se includ 6 categorie de date dintre care în prezent se publică 5: numele, prenumele, anul nașterii, adresa de domiciliu, și numărul buletinului de identitate. Șeful direcției juridice din cadrul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter Personal, Nicolae Lungu, susține că aceste date ar putea fi folosit  în diferite alte scoprui de către persoane rău intenționate. 

Publicarea listelor electorale se face în toate țările unde se organizează alegeri, este un element care asigură corectitudinea și transparența procesului de vot, susține Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Acesta vede rezolvarea conflictului între prevederile Codului electoral și legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal în felul următor

Publicarea listelor electorale nu este singura sursă de expunere la riscul folosirii datelor cu caracter personal în alte scopuri decât cele prestabilite. Dezvoltarea tehnologiilor informațioanale, internetul și rețelele de socializare pot servi drept surse pentru colectarea datelor cu caracter personal, susține Mario Viola de Azevedo, consultant internațional la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

”Angajatorii pot folosi rețelele de socializare atunci când vor să angajeze pe cineva, pentru a colecta date și evalua comportamentul aplicanților. Înainte de a-ți expune viața pe rețelele de socializare trebuie să te gândești la consecințele pe care ele poate avea asupra vieții tale. Poți posta poze distractive, însă mai târziu cineva le poate folosi împotriva ta”, a declarat Viola de Azevedo.

Normele în vigoare prtevăd o amendă de până la 10 mii de lei pentru încălcarea legislației privind protejarea datelor cu caracter personal.