''Este cu adevărat cafea, pentru că în produs nu există altceva decât materie de la cafea'', a declarat doctor Heiko Rischer, pentru AFP, potrivit sursei citate. 

Acest nou "aur negru" nu este măcinat, ci rezultă dintr-un grup de celule obținute dintr-o plantă de cafea, în condiții de temperatură, lumină și oxigen strict controlate într-un bioreactor. Odată prăjită, pudra poate fi preparată exact la fel ca și cafeaua obișnuită.

Pentru echipa condusă de Rischer, de la institutul finlandez de cercetări tehnice VTT, această tehnică permite evitarea problemelor de natură ecologică asociate cafelei, a cărei producție globală se ridică la aproximativ 10 milioane de tone de boabe.

''Cafeaua este, desigur, un produs problematic'', a precizat specialistul, în special din cauza încălzirii globale. Acest lucru face ca plantațiile existente să fie mai puțin productive și, astfel, îi determină pe fermieri să defrișeze mai multe suprafețe de pădure tropicală în vederea dezvoltării unor noi culturi.

''Mai este și problema transportului, a utilizării combustibililor fosili (...), așa că este perfect logic să căutăm alternative'', a continuat cercetătorul. 

Cafeaua dezvoltată de cercetători utilizează aceleași principii ale agriculturii celulare care sunt din ce în ce mai des folosite pentru a produce carne cultivată în laborator, ce nu implică sacrificarea animalelor. Acesta din urmă a fost autorizată în 2020 pentru vânzare de către autoritățile din Singapore, o premieră la nivel mondial, scrie AFP, citată de Agerpres.

Echipa finlandeză efectuează în prezent o analiză mai aprofundată a durabilității produsului obținut, în cazul în care acesta ajunge să fie produs pe scară largă.

''Cunoaștem deja că amprenta noastră asupra apei, de exemplu, este mult inferioară comparativ cu ceea ce este necesar pentru cultivarea câmpurilor'', a explicat Rischer. Tehnica ar necesita, de asemenea, mai puțină mână de lucru în comparație cu producția cafelei tradiționale.

"Cafeaua celulară" este mai puțin amară decât cafeaua obișnuită

Proiectul are o importanță deosebită în Finlanda, care, potrivit analiștilor de la Statista, se plasează printre țările cu cel mai mai ridicat consum de cafea din lume, cu o medie de zece kilograme de persoană pe an.

Pentru iubitorii cafelei, cheia succesului o reprezintă gustul. Până în prezent, doar specialiștii din cadrul unui grup de ''experți senzoriali'', special instruiți, au voie să guste această nouă băutură, datorită statutului acesteia de ''aliment nou''.

''Una dintre directivele comitetului de etică este să guști și să scuipi, să nu înghiți'', a declarat pentru AFP Heikki Aisala, care conduce acest grup de specialiști din cadrul proiectului.

''Cafeaua celulară este mai puțin amară decât cafeaua obișnuită'', a declarat Aisala, potrivit căreia aceasta are un conținut ușor mai redus de cofeină. Gustul ei fructat este, de asemenea, mai puțin pronunțat.

''Trebuie să admitem că nu suntem prăjitori profesioniști și că o mare parte din crearea aromelor are loc în timpul procesului de prăjire'', a recunoscut Rischer.

Odată cu finalizarea proceselor de testare și rafinare, echipa speră să găsească un partener pentru creșterea producției și să poată comercializa cafeaua "celulară".

Cafeaua de laborator ar putea ajunge în magazine în cel puțin patru ani

Cercetătorii estimează că va fi nevoie de cel puțin patru ani până când cafeaua de laborator va ajunge pe rafturile magazinelor și supermarketurilor.

Au apărut și alte inițiative în încercarea de a găsi o alternativă mai durabilă la cafea. Startup-ul Atomo din Seattle a anunțat în septembrie că a strâns 11,5 milioane de dolari pentru cafeaua sa ''moleculară'', care are gust de cafea tradițională, dar este obținută dintr-o materie organică, alta decât o plantă de cafea.

Cu toate acestea, studiile efectuate în Statele Unite și Canada au scos la iveală neîncrederea publicului, în special a persoanelor vârstnice, față de înlocuitorii alimentari cultivați în laborator.

În pofida beneficiilor pentru mediu, unii experți în politici alimentare au atras atenția că mijloacele de trai ale cultivatorilor de cafea ar putea fi în pericol dacă produsele de laborator se răspândesc pe scară largă.