După 20 de ani de la conflictul transnistrean, limba română rămâne în continuare interzisă
-
01 Decembrie 2012 13:44
La peste două decenii de la declanșarea conflictului transnistrean, în școlile din rergiunea separatistă, limba română, deopotrivă cu alfabetul latin, rămân în continuare interzise, transmite Radio Chișinău.
Câteva instituții de învățământ din această regiune luptă însă în fiecare zi pentru dreptul copiilor de a studia în limba lor maternă. De peste 20 de ani, cele opt școli sunt hărțuite, profesorii și părinții elevilor sunt intimidați de miliția transnistreană.
Alfabetului Latin a fost interzis în școlile din stânga Nistrului de către administrația separatistă în august 1994. Instituțiile de învățământ din regiune au fost obligate să utilizeze programa școlară aprobată de liderii de la Tiraspol și alfabetul chirilic. Câteva instituții - opt la număr, - din Tiraspol, Tighina, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol nu s-au conformat însă solicitărilor regimului separatist și au continuat studiile conform programei Ministerului Educației de la Chișinău. În consecință, cele opt școli au fost permanent hărțuite de către autoritățile secesioniste.
În august 2002, miliția a evacuat forțat elevii și profesorii din liceul Ștefan cel Mare din Grigoriopol. Elevii, care au ales să-și facă studiile în limba română, sunt nevoiți acum să meargă zilnic la o altă școală, aflată la o distanță de 20 de kilometri, în localitatea Doroțcaia aflată sub controlul autorităților de la Chișinău, și să treacă zilnic pe la așa-zisa vamă cu regiunea transnistreană.
Liceul Evrika, din Tighina, a fost evacuat în iulie 2004. În aceeași lună, liceul Alexandru cel Bun a fost vandalizat de miliția transnistreană și amenințat că va fi închis.
O rază de speranță părea să fi apărut acum o lună și jumătate, când Marea cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la educație a copiilor care studiază în școlile cu predare în limba română din regiunea nistreană și a obligat-o să achite despăgubiri de peste un milion de euro, prejudicii morale și materiale.
Chișinăul a salutat decizia, subliniind că ea a confirmat, o dată în plus, că Rusia controlează efectiv acest teritoriu. Ministrul adjunct al justiției, Vladimir Grosu și-a exprimat speranța că în urma acestei hotărâri, situația școlilor cu predare în grafie latină se va îmbunătăți, dar nu a exclus și unele presiuni din partea separatiștilor.
Decizia CEDO a fost salutată și de către profesori și elevi, dar bucuria lor rămîne încă neîmplinită. Directorul liceului Alexandru cel Bun din Tighina, Maria Roibu, care în 2004, alături de elevi și părinții acestora, și-a păzit școala, la propriu, 46 de zile și nopți, dormind în sediul intituției.
La doar o lună de la pronunțarea deciziei CEDO, elevii și profesorii de la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt" din Grigoriopol, cu sediul la Doroțcaia, au fost reținuți la așa-numita vamă cu regiunea separatistă, fiind intimidați și amenințați, a declarat directorul instituției Eleonora Cercavschi.
În opinia juriștilor care i-au reprezentat pe cei 170 de reclamanți la CEDO, decizia acestei instanțe trebuie respectată zi de zi, nu doar prin achitarea prejudiciilor, dar prin asigurarea unor condiții normale de activitate, în limba pe care o doresc elevii.