„Dosarul Igor Dodon: La ce se referă și cine a semnat recipisa pe care a încercat s-o înghită cumnatul fostului președinte. Portalul Anticorupție scrie că recipisa pe care a încercat s-o înghită în timpul perchezițiilor Petru Merineanu, cumnatul lui Igor Dodon, prevedea procurarea a trei imobile și a unei stații cu tot cu ambarcațiuni, în sumă totală de 700.000 de mii de euro în satul Molovata, raionul Dubăsari. Procurorii consideră că bunurile au fost procurate din banii fostului șef al statului și aparțineau de facto familiei Dodon. Recipisa a fost semnată de către omul de afaceri Anatolie Grecu pentru Merineanu, dar în document se mai menționează și numele președintelui întreprinderii Daac-Hermes, Vasile Chirtoca. Documentul prevede transmiterea, în trei tranșe, a trei imobile, bărci și utilaj pentru funcționare și deservire. În prima tranșă era prevăzută suma de 350.000 de euro. Procurorii au amintit că în timp ce se efectuau percheziții la domiciliul lui Merineanu, acesta s-a năpustit asupra documentelor depistate de ofițerii de urmărire penală, a înșfăcat recipisa, a rupt-o și a băgat bucățile de hârtie în gură, încercând să le înghită. Oamenii legii au fost nevoiți să-l imobilizeze și să-i scoată forțat hârtiile din gură. Ulterior, documentul a fost restabilit de experți. Acuzatorii au mai invocat că Petru Merineanu deține și cetățenia rusă și dacă va fi lăsat în libertate ar putea să să plece în Federația Rusă, extrădarea devenind imposibilă. De cealaltă parte, Merineanu a declarat că nu este vinovat și că a investit banii câștigați în Rusia într-o afacere în satul natal.

Gazeta de Chișinău scrie despre „Șantajul Tiraspolului: Accesul la terenurile agricole pentru fermierii din Dubăsari expiră odată cu autorizația de mediu pentru Uzina din Râbnița. Își pot lucra pământul, dar nu se știe dacă își vor putea strânge roadele, Tiraspolul avertizând fermierii din Zona de Securitate că au acces la terenuri doar până la 31 august. Țăranii și agricultorii din localitățile din raionul Dubăsari, subordonate Chișinăului, sunt extrem de îngrijorați că la toamnă ar putea să nu poate să-și adune roada de pe câmpurile amplasate dincolo de traseul Râbnița – Tiraspol. Oamenii au lucrat peste 6500 de ha de pământ semănate cu grâu, orz, floarea soarelui și porumb. Inițial au fost avertizați că nu vor avea acces la pământuri după 30 iunie. Ulterior, au fost anunțați de reprezentanții Tiraspolului că li se permite accesul la terenuri doar până la 31 august, curent. „Este o situație care ne îngrijorează deoarece avem peste 1000 de ha de terenuri dincolo de traseul Râbnița-Tiraspol, lucrat de persoane fizice și juridice. Oamenii au semănat grâu, porumb, răsărită. Oficial primăria nu a fost avertizată despre nimic. Dar există două posturi de control instalate unilateral de către Tiraspol pe acest traseu, care monitorizează deplasarea oamenilor și militarii de acolo i-au avertizat pe agricultori, inițial, că li se permite accesul la pământ până la 30 iunie. Apoi, după unele negocieri cu Chișinăul, oamenii deja au fost anunțați că au acces la pământ doar până la 31 august. Ce să facă însă cei care au semănat răsărită, porumb, care sunt nevoiți să îngrijească în continuare pământul știind că la toamnă ar putea să nu se aleagă cu nimic?”, s-a întrebat revoltat primarul de Coșnița Alexei Gafeli. Valeriu Bacioi din satul Doroțcaia deține peste 1500 de ha de terenuri dincolo de traseu. La momentul actual recoltează grâul. „Deocamdată nu am probleme. Dar, la fel, am fost anunțat că am acces la pământ doar până la 31 august. Avem peste 1000 de ha de floarea soarelui dincolo de traseu. Sperăm mult că se vor implica autoritățile de la Biroul de reintegrare și că nu vom avea probleme”. Agricultorul mai precizează că asistă la astfel de presiuni din partea Tiraspolului deja timp de două decenii. Nici războiul din țara vecină nu-i determină să fie mai corecți, observă el. Solicitat de GAZETA de Chișinău, șeful Secției agricultură a Consiliului raional Dubăsari, Sergiu Guvir, ne-a informat că noile presiuni asupra țăranilor și agricultorilor au loc din cauza expirării și prelungirii până la 31 august a autorizației de mediu eliberată Uzinei metalurgice de la Râbnița. „Toate cele 6500 de ha de pământ de dincolo de traseu au fost lucrate. Inițial, am primit o avertizare că până la finele lunii iunie oamenii nu vor avea acces la pământ. Au ajuns la o înțelegere cu Chișinăul, dar deja așa-numitul șef al secției agricultură Dubăsari, Veaceslav Liubinschi, ne-a informat că oamenii au acces până la 31 august, adică până la data când este valabilă acea autorizație de mediu. Oamenii sunt îngrijorați că ar putea să-și piardă roada. Deocamdată i-am informat să fie atenți cu tehnica agricolă care ajunge dincolo de traseu. Este un șantaj din partea Tiraspolului. Astfel de presiuni am avut ultima oară în 2013 – 2015”, ne mai spune șeful Secției agricultură.

Câte gaze poate livra în Europa Azerbaidjanul, aflăm din publicația economică Moldstreet. În ultimele luni, interesul pentru Azerbaidjan, ca sursă alternativă la Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în Europa, inclusiv Republica Moldova, a crescut semnificativ. Săptămâna aceasta Uniunea Europeană a anunțat că a ajuns la un acord cu Azerbaidjanul, pentru a importa gaze naturale din această țară, în efortul de a-și reduce dependența de energia rusească. Noul acord dintre UE și Azerbaidjan, care extrage gaze din Marea Caspică, este caracterizat drept „strategic” și prevede livrări de cel puțin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027. Aceasta ar semnifica o majorare de două ori și ceva a livrărilor de gaze în decurs de cinci ani. La începutul lunii iulie, interconectorul între Grecia și Bulgaria a fost inaugurat…Premierul român Nicolae Ciucă, care a participat la eveniment, a declarat că această conductă nu e o veste bună doar pentru Bulgaria și România, ci și pentru Ucraina și Republica Moldova. „Acest interconector va asigura legătura între rețeaua care trece prin Anatolia și Adriatică și, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dând astfel consistență coridorului vertical și asigurând aprovizionarea cu gaze atât a Bulgariei, cât și a României, și, desigur, putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noștri estici, Ucraina și Republica Moldova, și la celelalte țări care se află pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze”, a spus Ciucă. Problema cea mare este că acest interconector are o capacitate foarte mică - de doar 3 miliarde metri cubi de gaze pe an, adică de patru ori mai mică decât consumul României și practic la același nivel cu consumul de metan al Republicii Moldova (cu regiunea transnistreană). Rapoartele internaționale arată că Azerbaidjanul are zăcăminte importante de gaze, în special Shah Deniz cu circa 1,2 trilioane metri cubi, și respectiv poate majora livrările de gaze de câteva ori. Pentru ca acest gaz să ajungă în Europa e nevoie de infrastructură de transport, adică conducte noi. Pentru a extinde producția, conducerea de la Bacu vrea însă contracte pe termen lung pentru, chiar dacă în acest caz prețul la gaze este mai mic.