Dorina Baltag: „Electoratul din diaspora susține statul de drept și opțiunea europeană atunci când vine vorba de alegeri”
-
15 Septembrie 13:39
Electoratul din diaspora susține statul de drept și opțiunea europeană atunci când vine vorba de alegeri, după cum arată votul masiv pro-european la referendumul și prezidențialele de anul trecut. Pe de altă parte, în țară, sunt unii alegători indeciși, dintre care circa 50 la sută au o înclinație spre stânga. În același timp, tot mai mulți cetățeni refuză să participe la sondaje, ceea ce îngreunează anticiparea reală a comportamentului electoral. Sunt câteva dintre concluziile participanților în cadrul unei dezbateri publice la IPN, transmite Radio Chișinău.
Diaspora susține parcursul european al Republicii Moldova, așa cum o arată datele recente din cadrul referendumului și alegerilor prezidențiale de anul trecut. Potrivit rezultatelor acestora, 77% dintre moldovenii din diaspora au votat pentru integrarea europeană, iar aproximativ 82% și-au exprimat sprijinul pentru candidatul pro-european la prezidențiale.
Aceste rezultate denotă o preferință clară pentru standarde democratice, pe care membrii diasporei le observă și le trăiesc zi de zi în statele gazdă, a declarat fondatoarea Comunității moldovenilor „Noroc Olanda”, Dorina Baltag.
„Diaspora se mobilizează pe teme de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană. Mă refer nu doar la diaspora din Europa, dar și la cea din America și Canada, pe stat de drept și pe un nivel mult mai înalt de trai în țara de origine. Asta este bazat pe dor și pe ceea ce își doresc ei. Vedem că se semnalează o preferință pentru standarde democratice, pe care ei le observă și le trăiesc în statele gazdă”, a spus Dorina Baltag.
În ultimul an, tot mai mulți cetățeni refuză să participe la sondaje. Rata de refuz a crescut cu 7–10 puncte procentuale pentru sondajele față în față comparativ cu anii precedenți, ceea ce face dificilă estimarea atitudinii politice unui segment din societate, spune sociologul Dumitru Slonovschi, director al companiei „Magenta Consulting”.
„După care avem circa 20% care sunt indeciși și, deja din experiența multiplelor sondaje politice din ultimii 5–7 ani, cei indeciși pot fi împărțiți în felul următor: 50% votanți de stânga, vreo 25% tot rămân indeciși și vreo 25% sunt indeciși cu o înclinație spre dreapta. Acesta ar fi portretul alegătorilor la moment”, a declarat Dumitru Slonovschi.
Fenomenul refuzului de a participa la sondaje nu este nou și a fost observat și în alte țări, precum România sau Statele Unite, unde lipsa răspunsurilor a dus la discrepanțe semnificative între sondaje și rezultatele reale ale alegerilor, afirmă Dumitru Slonovschi.
Sociologul mai remarcă faptul că la nivel declarativ, aproximativ 80% dintre cetățeni spun că vor participa la alegeri, însă prezența reală la vot este considerabil mai mică.
