Acest templu impunător nu se află pe Acropola Atenei, ci în centrul unui oraș german provincial și aparent anost, Kassel. Coloanele sale nu sunt realizate din marmură extrasă din muntele Penteli, ci din cărți care au fost, în trecut, în diverse regiuni ale lumii, interzise.

"Parthenonul cărților", o instalație artistică monumentală, se anunță o atracție majoră pentru documenta, prestigioasa expoziție de artă contemporană care este organizată la fiecare cinci ani, începând din 1955, în Kassel.

Expoziția, creată de artista argentiniană Marta Minujin, se dorește în același timp un "pod vizual" către Atena, unde a fost organizată, pentru prima dată în istoria evenimentului, o expoziție-soră a proiectului documenta.

Expoziția duală din 2017 include opere semnate de 160 de artiști din peste 50 de țări, inclusiv, la Atena, o serie de picturi foarte rare, provenind din perioada comunistă a Albaniei.

Show-urile din Atena și Kassel vor rămâne deschise pentru public timp de 100 de zile.

În Kassel, opera spectaculoasă a artistei argentiniene Marta Minujin, amplasată în una dintre piețele principale din centrul orașului, se dorește o pledoarie împotriva tuturor formelor de cenzură.

Artista, în vârstă de 74 de ani, o emblemă a curentului pop-art din America de Sud, spune că această creație este "cea mai politică" dintre operele sale.

În această săptămână, cu câteva zile înainte de vernisajul documenta 14, care are loc sâmbătă, o echipă de voluntari, purtând căști de protecție, se aflau pe șantier, în jurul unei macarale amplasate în fața acestui "templu" efemer.

La umbra unui măslin în ghiveci, un exemplar din romanul "Primul cerc" al disidentului sovietic Aleksandr Soljenițîn aștepta să fie fixat în locul ce i-a fost destinat. În doar câteva minute, volumul a fost transportat prin aer, cu ajutorul macaralei. Destinația finală este una foarte înaltă: un punct aflat la căpătul superior al uneia dintre cele 46 de coloane ale acestui Parthenon construit dintr-o armătură metalică tapisată cu cărți.

Alături de romanul scriitorului rus au fost amplasate pe coloanele templului din Kassel alte cărți celebre, precum Biblia, "Marele Gatsby", "Versetele satanice", "Aventurile lui Tom Sawyer" și "Sherlock Holmes".

Lista operelor care au fost în trecut afectate de cenzură pare să fie "un inventar al lui Prévert" (o colecție extinsă ce include elemente aparent fără legătură între ele).

Toate cărțile au fost introduse într-o anvelopă din plastic pentru a fi protejate de condițiile meteorologice uneori capricioase. Ele au fost apoi fixate de armătura templului din Kassel, care reproduce în mod fidel Parthenonul din Atena, o capodoperă arhitecturală ridicată în secolul al V-lea î.e.n.

"Opera are exact dimensiunile Parthenonului: 70 de metri lungime, 31 de metri lățime și 10 metri înălțime", a explicat pentru AFP unul dintre comisarii expoziției, Pierre Bal-Blanc.

Expertul francez a dezvăluit că această instalație artistică, aflată în Friedrichsplatz din Kassel, "a preluat cu exactitate poziția" Parthenonului de pe Acropole. "Monumentul este văzut din perspectivă, nu frontal", a precizat el.

Simbol puternic al unei Germanii bântuite și rușinate de trecutul ei nazist, "Parthenonul cărților" a fost ridicat în același loc în care în 1933 au fost arse cărțile unor scriitori evrei sau marxiști de trupele militare comandate de Adolf Hitler.

Pentru documenta 14, legătura cu Grecia Antică nu este deloc întâmplătoare. Această veritabilă "instituție" a artei contemporane, care a atras peste 905.000 de vizitatori în 2012, s-a deplasat pentru prima dată în istoria sa, cu ocazia celei de-a 14-a ediții, într-un alt oraș: Atena. Începând din 8 aprilie, capitala Greciei, cu scena sa underground în plin avânt, trăiește o frenezie culturală, marcată de numeroase expoziții, concerte, proiecții de filme și reprezentații artistice.

Nouăsprezece studenți de la Universitatea din Kassel au alcătuit cu minuțiozitate lista cărților interzise ce au fost incluse în documenta 14. A fost un efort colosal: 70.000 de opere au fost repertoriate, începând cu "Reforma protestantă din urmă cu 500 de ani și trecând prin Africa de Sud din epoca apartheidului", a dezvăluit istoricul de artă Florian Gassner.

Stabilirea faptului că o carte a fost cenzurată nu este întotdeauna o operațiune ușoară. "În fosta RDG, de exemplu, nu a existat o listă dictată de autorități. Se întâmpla în felul următor: atunci când un scriitor voia să publice o carte, dintr-o dată nu mai exista hârtie", a explicat Florian Gassner.

În final, 170 de cărți au fost reținute pentru a forma "Parthenonul" din Kassel. Artista Marta Minujin a lansat un apel pentru a aduna câteva mii de copii, în special volume precum "Codul lui Da Vinci", "Micul Prinț" și "Florile răului". Obiectivul final: strângerea unui număr de 100.000 de volume.

Expoziția nu va include niciun exemplar din "Mein Kampf", de Adolf Hitler, interzis în "Parthenonul" din Kassel, la fel ca orice lucrare care incită la ură rasială.

Există însă anumiți experți care au criticat această atracție principală din cadrul documenta 14, considerând că proiectul este o repetiție, nu o operă originală. În urmă cu 34 de ani, după înfrângerea juntei argentiniene, aceeași artistă a ridicat un templu asemănător, construit din cărți, pentru a denunța cenzura impusă de dictatură.

În Kassel, colecta de cărți va continua pe întreaga durată a documenta 14, care își va închide porțile pe 17 septembrie. Apoi, cărțile vor fi distribuite publicului, iar monumentul va fi demontat.

"Parthenonul cărților" este un "proiect monumental, dar imaterial", spune Pierre Bal-Blanc. "Va dispărea la fel cum a apărut", a adăugat expertul francez.

Dar înainte ca acest lucru să se întâmple, vizitatorii vor putea să admire o serie de proiecte originale. În Kassel, artistul irakian de origine kurdă Hiwa K. a creat o expoziție ce include țevi din ceramică, intitulată "atunci când noi expiram", ce descrie experiențele sale de viață, trăite după ce a fugit din nordul Irakului în anii 1990, pe jos, întrucât era prea sărac pentru a-și permite să se cazeze în hoteluri, a explicat curatorul polonez Adam Szymczyk.

"A mers pe jos și a traversat Turcia, apoi a petrecut o vreme în orașul Patras din Grecia, unde a trăit în astfel de țevi din ceramică folosite pentru canalizare", a precizat același curator.

Hiwa K consideră că expoziția lui reprezintă o reflectare amplă a sărăciei, capitalismului și a ceea ce se întâmplă atunci când o persoană nu mai are o casă .

"Criza refugiaților este... rezultatul a ceea ce capitalismul recent a produs și a adus asupra noastră", a declarat artistul irakian pentru Reuters TV. "E interesant să putem să arătăm aceste lucruri în Kassel, pentru că aici există o mare industrie de armament care produce arme pentru alte țări".

Hiwa K a sperat să poată să transforme expoziția sa într-un spațiu de cazare din sistemul Airbnb, dedicat vizitatorilor expoziției documenta 14, însă autoritățile locale au refuzat această propunere, invocând motive care țin de sănătatea și siguranța publică. În schimb, cei 13 studenți care au contribuit la decorarea acelor cilindri vor petrece o noapte în țevile din ceramică pe durata expoziției.

Tot în Kassel, o instalație creată de artistul mexican Antonio Vega Macotela tratează subiecte precum economia globală și umanitatea, permițând vizitatorilor să acționeze o roată în "Laminorul Sângelui", un dispozitiv care produce atât monede metalice, cât și monede digitale — "bitcoin".

Antonio Vega Macotela spune că instalația lui reprezintă o reminiscență a laminoarelor folosite în Mexic și Bolivia pentru a fabrica monede, utilizând munca sclavilor și a animalelor.

"Această mașină este diferită, bineînțeles, pentru că energia nu este furnizată de animale sau de sclavi. Va fi furnizată de oamenii care vin să viziteze documenta 14", a adăugat artistul mexican.