Când abuzul împinge la suicid: puține dosare și pedepse blânde în instanțele din R. Moldova, constată Europa Liberă. Instanțele din R. Moldova au examinat un număr mic de cauze privind determinarea la suicid a femeilor, iar făptuitorii au primit pedepse blânde. Juriștii spun că este dificil de probat că sinuciderea a fost rezultatul violenței domestice sau abuzurilor emoționale. Subiectul a apărut în spațiul public după decesul educatoarei Ludmila Vartic, care și-ar fi pus capăt zilelor din cauza abuzului constant din partea soțului ei, vicepreședintele raionului Hâncești, Dumitru Vartic. Pe 3 martie, femeia a căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău, unde locuia mama ei. În paralel cu versiunea suicidului, Poliția investighează și un posibil caz de violență domestică, dar încă nu și-a anunțat concluziile. Determinarea la suicid se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani. În realitate, această infracțiune este pedepsită mult mai blând. Pe site-ul Curții Supreme de Justiție sunt afișate doar două hotărâri emise în baza articolului respectiv. Ultima decizie este din 30 octombrie 2019. Este vorba de un bărbat din Călărași, care a fost condamnat, în 2017, de prima instanță la 2 ani de închisoare cu suspendare și obligat să achite cheltuieli judiciare de 57 de lei.

Ziarul de Gardă publică detalii privind „Dosarul concesionării aeroportului”: la ședințe sunt audiați experții care s-au pronunțat cu privire la valoarea presupusului prejudiciu cauzat statului. Cea mai recentă ședință din „Dosarul concesionării aeroportului”, programată pentru 6 martie, a fost „contramandată”. Vladislav Roșca, avocatul fostului premier Iurie Leancă, care este unul dintre inculpați, a declarat pentru Ziarul de Gardă că dosarul se află la etapa audierii experților care s-au pronunțat cu privire la valoarea presupusului prejudiciu cauzat statului. Următoarea ședință de judecată în acest dosar este programată pentru 20 martie. În cadrul ședințelor anterioare au fost audiați mai mulți martori ai apărării și acuzării, și examinate anumite probe scrise. La 2 mai 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că dosarul în care statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a fost transmis în judecată. În dosar figurează opt persoane: fostul prim-ministru al R. Moldova, Iurie Leancă; ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr; fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci și alți funcționari. Procuratura susține că inculpații au concesionat în 2013 Aeroportul Internațional Chișinău în interesul unei „organizații criminale”. Procurorii mai spun că Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci și Petru Jardan ar fi micșorat procentul din profit care urma să ajungă în bugetul de stat în urma concesionării aeroportului –  de la 8% la 1%, iar concursul ar fi fost mimat, statul fiind prejudiciat.

Dosarul în care fostul angajat al Parlamentului, Ion Creangă, este învinuit de trădare de patrie, întors la punctul inițial. Ziarul de Gardă scrie cine este judecătorul care a preluat examinarea după demisia Arinei Ialanji. La aproximativ un an și jumătate de la trimiterea pe banca acuzaților a fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, dosarul în care este inculpat pentru trădare de patrie a fost repartizat unui alt judecător și examinarea urmează și fie reluată de la început. Conform datelor consultate de ZdG, Veaceslav Cernalev va prelua cauza, prima ședință fiind programată pentru marți, 17 martie. Arina Ialanji a fost printre cei trei judecători care și-au dat demisia înainte de a le fi evaluată integritatea financiară și etică, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) aprobând eliberarea din funcție începând din 4 martie.

Mold-street constată o situație alarmantă. Rețeaua de transport a gazelor – lăsată fără investiții de Vestmoldtransgaz. La doi ani de la preluarea de la Moldovatransgaz, de către Vestmoldtransgaz, a rețelelor de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, se constată că ultima nu își îndeplinește angajamentele și obligațiile investiționale. Anul trecut, la doi ani după preluarea (în septembrie 2023) de către Vestmoldtransgaz a gestiunii rețelei de transport al gazelor de la Moldovatransgaz, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a efectuat un control, iar rezultatele sunt îngrijorătoare pentru securitatea gazieră a țării, susține chiar autoritatea de reglementare. Astfel, ANRE a constatat că în anul 2024 Vestmoldtransgaz a realizat investiții finanțate din surse proprii în proporție de doar 1,3% din Planul anual de investiții aprobat de către ANRE, „fapt care poate conduce la neasigurarea fiabilității și continuității în aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale”. Datele ANRE relevă că Planul de investiții al Vestmoldtransgaz pentru anul 2024 prevedea investiții de 189 de milioane de lei, dintre care peste 52% – din sursele financiare ale Moldovatransgaz, companie deținută de Moldovagaz, care la rândul ei este controlată de Gazprom. Ulterior, Planul de investiții al Vestmoldtransgaz pentru 2024 a fost redus aproape la jumătate – la doar 100 de milioane de lei, din care 84,33 milioane lei erau surse ale Moldovatransgaz, iar restul 16 milioane de lei – ale Vestmoldtransgaz.

„Ar putea fi o criză mimată”, „Moscova își mută ouăle în alte coșuri” – RFI Moldova comentează disputa din PSRM. Recentele tensiuni din sânul Partidul Socialiștilor - principalul vector pro-rus în Republica Moldova - ar putea fi mai mult decât o luptă internă pentru conducere. De această părere sunt mai mulți analiști de la Chișinău, după declarațiile liderului Igor Dodon, care și-a acuzat colegii că încearcă să-i preia partidul, și mesajele deputatei socialiste Olga Cebotari, care cerea schimbări și aducerea unor oameni noi în partid. Această dispută poate fi un experiment al Moscovei pentru a identifica noi instrumente de influență, adaptate la contextul în care alegerile directe nu au mai oferit controlul dorit, este părerea unor experți. Andrei Curăraru de la Wachdog consideră că, în condițiile în care ratingul personal al lui Igor Dodon este mult mai scăzut decât al partidului, ceea ce trage în jos formațiunea, o ipoteză, puțin probabilă totuși, ar fi că disputa reflectă o criză reală în interiorul partidului. Potrivit lui, există și ipoteza unei „crize mimate”, prin care ar putea fi pregătită apariția unei noi formațiuni politice desprinse din PSRM, similar modului în care a fost negociată plecarea lui Ion Ceban. În acest scenariu, un nou partid al „socialiștilor europeni”, în mod similar unui alt model politic regional, precum AUR în România, ar putea funcționa ca instrument de influență rusă, în paralel cu PSRM condus de Dodon. În aceeași linie, politologul Nicolae Negru susține că Moscova ar putea miza pe Olga Cebotari pentru a testa noi direcții strategice, combinând elemente pro-europene cu obiective tradițional pro-rusești. „Moscova vede că majoritatea cetățenilor, așa au arătat alegerile parlamentare, sunt pentru integrarea europeană și atunci își mută ouăle în alte coșuri”, afirmă analistul. Tensiunile din PSRM au început după ce Olga Cebotari a declarat, într-un interviu, că partidul are nevoie de o actualizare și de atragerea unor oameni noi, criticând implicit menținerea acelorași cadre de 15 ani. Răspunsul lui Dodon, la o emisiune TV, a fost ferm: „Sunt unii care speră să fiu închis și va fi mai ușor să preia puterea. Olea, ferește-te de dorințele tale, pentru că nu dea Domnul să ți se împlinească.”