Potrivit lui, pașapoartele din policarbonat vor avea un cip încorporat, ca și în România vecină.

"Acest model de realizare a pașapoartelor străine este folosit în 70% dintre țările care sunt membre ale Uniunii Europene. Riscul de a-l falsifica este aproape zero", a spus Eșanu.

În prezent, ASP plătește o taxă de redevență (dreptul de utilizare Soft) unei firme puțin cunoscute pentru producerea pașapoartelor, care este de 13,6 euro pentru fiecare pașaport.

Directorul ASP a mai spus că costul real al producerii unui pașaport este de aproximativ 6 euro. Însă la această sumă se mai adaugă încă 13,6 euro, care se achită companiei străine. De exemplu, din 2017, Moldova a plătit în total aproape 800 mil. lei ($45 mil.) companiilor de licențiere, practic neștiind beneficiarii finali.

În ASP consideră că fără permisiunea conducerii politice a republicii ar fi imposibil să se permită așa ceva în producerea pașapoartelor.

"Cu cât trecem mai repede la o nouă tehnologie pentru producerea pașapoartelor străine (policarbonat), cu atât mai curând vom rupe toate acordurile încheiate cu aceste companii", a spus Eșanu.

El a numit costurile României pentru producerea pașapoartelor străine, unde redevențele nu depășesc 0,26 cenți în euro, în timp ce în Moldova această taxă este de 13,6 euro.

Dosarul Infotag: Din 2014, cuantumul taxei plătite sub formă de redevență pentru fiecare copie a pașaportului a fost de 13,6 euro. În 2000, această taxă era de 1,6 euro, iar în 2010 a fost majorată până la 6 euro. Companiile cărora le-au fost achitate redevențe în tot acest timp au avut jurisdicția statelor Israel, Lituania și Bulgaria.