Auditul pretinsei datorii de 720 de milioane de dolari, pe care trebuie să o plătească „Moldovagaz” către „Gazprom”, va fi făcut doar de Guvernul R. Moldova, exact cum prevede Protocolul semnat pe 29 octombrie 2021 la Sankt Petersburg, a declarat vicepremierul Andrei Spînu, citat de Ziarul Național. Acesta bănuiește că reprezentanții „Gazprom”, și-ar dori ca acest audit să fie efectuat de „Moldovagaz”, care de fapt e o întreprindere deținută de gigantul rus. „Nu poate „Moldovagaz” să auditeze propria datorie. E nevoie de un audit independent. Aici e punctul care provoacă disensiuni. Este evident că „Gazprom” nu poate să participe la desemnarea companiei de auditare”, a punctat vicepremierul.

Aceeași publicație scrie că „ședința comună din 11 februarie curent a guvernelor României și Republicii Moldova, care va fi a cincea la număr și va avea loc după o pauză de patru ani de la ultima reuniune de acest fel (noiembrie 2018), va impulsiona relațiile bilaterale între ambele state și va stabili noi oportunități de cooperare sectorială. De această părere este analistul politic Veaceslav Berbeca, potrivit căruia „dezvoltarea proiectelor de infrastructură, grație sprijinului României, oferă Republicii Moldova oportunități extraordinare pentru a accede pe piața UE”. Analistul face referire și la datele oficiale ale Biroului Național de Statistică, potrivit cărora exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au avut, în perioada ianuarie - noiembrie 2021, o pondere de 61,2% în totalul exporturilor, România fiind principala piață de desfacere, după ce peste Prut au ajuns 26,7% din produsele moldovenești.

Ziarul de Gardă a discutat cu noul consilier prezidențial Dorin Recean. La câteva zile de când a fost numit consilier pe domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate (CSS), în spațiul public a apărut un val de critici în legătură cu numirea sa.  Referindu-se la acuzații, el a comentat că sunt aceleași care au fost fabricate și multiplicate în confruntările, inclusiv ale sale personale, în perioada mandatului său de ministru. El spune că atunci a deranjat foarte multă lume. „Discuția a fost publicată la comanda lui Plahotniuc pentru a mă discredita în perioada acțiunilor poliției legate de: multiplele scheme de la Moldtelecom și alte întreprinderi de stat, interpelările Interpol, eliminarea din sistem a oamenilor cu plic de la oligarh, și  ilegalitățile de la tragedia din Pădurea Domnească. Asta deranja”, a spus Dorin Recean. El susține că în timpul în care a fost ministru în Guvernul Filat a reușit „un salt enorm în desovietizarea poliției. Am dat independență poliției și Poliției de Frontieră de minister, am creat IGP, INI și IGSP, am schimbat procedurile, operațiunile, uniforma, automobilele, echipamentele, metodele de lucru, am introdus sisteme inteligente. Am reușit să convingem Uniunea Europeană să ne ofere finanțare directă de 60 de milioane de euro, bani ratați după lovitura de teatru dată de Plahotniuc. Acești bani ar fi trebuit să meargă la crearea noilor sectoare de poliție moderne, construite de la zero, pe principiul circumscripției polițienești; dar finanțarea a fost oprită după schimbările din guvern și din parlament”.  Dorin Recean susține că atunci când a fost ministru a exprimat poziții distincte pe mai multe subiecte, supărându-i inclusiv pe deputații PLDM de atunci. El spune că a atenționat despre  riscurile majore ale acordării garanției Guvernului pentru băncile falimentare în rezultatul furtului miliardului și a propus mecanisme concrete de eliminare a riscurilor. Astfel noul consilier prezidențial explică faptul că și-a fi făcut atunci mulți dușmani, nu doar Plahotniuc, dar și lideri informali din sistemul polițienesc care gestionau fluxurile de bani din contrabandă, droguri, corupție, citim în Ziarul de Gardă.

Zeci de mii de certificate  COVID ar putea fi false, spune directorul ANSP Nicolae Jelamschi, într-un interviu pentru Europa Liberă. „Într-adevăr, se estimează că există câteva zeci de mii de falsificări și sunt mai multe forme de a falsifica un proces de vaccinare. Procurorii au intentat 94 de cauze penale pe faptul falsificării certificatelor, înregistrând și cazuri în care deținătorul se afla în străinătate în momentul presupusei sale vaccinări în R. Moldova. Nicolae Jelamschi a mai spus că valul de cazuri noi de infectare potențat de varianta Omicron a coronavirusului încă nu s-a încheiat. „O să avem o creștere probabil încă o săptămână-două, după aceea o să începem a scădea”, a spus șeful ANSP.