Astfel, Dionis Cenușa consideră că dinamica negativă a proceselor politice din Moldova determină instituțiile europene să-și sporească critica până la cote maxime, nemaivăzută în relația cu alte țări asociate din Parteneriatul Estic. În rezoluția privind implementarea Acordului de Asociere în Moldova, adoptată de Parlamentul European pe 14 noiembrie 2018 este invocată posibilitatea suspendării Acordului, dacă aspectele fundamentale (principiile democratice, drepturile omului) sunt încălcate. De asemenea, rezoluția leagă lupta împotriva corupției și a spălării banilor cu criteriile ale căror îndeplinire asigură funcționarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană (UE).

Este posibilă suspendarea regimului fără vize?

Revizuirea regimului fără vize pentru R.Moldova a devenit parte componentă a ultimei rezoluții a Parlamentului European, chiar dacă liberalizarea vizelor este cuprinsă doar tangențial în Acordul de Asociere (Art. 15, p. 2). Or, Acordul a intrat în vigoare mai târziu decât moldovenii au început să călătorească fără vize în UE.

Liberalizarea vizelor este gestionată într-un cadru specific și separat de politici, unde Moldova este evaluată împreună cu 5 țări din Balcanii de Vest și alte două țări din Parteneriatul Estic – Ucraina și Georgia. Comisia Europeană a recunoscut încă în decembrie 2017 că Moldova continuă să implementeze criteriile pentru beneficierea de regimul fără vize. Totuși, migrația ilegală, politicile anti-corupție și combaterea spălării banilor au fost semnalate ca și probleme în care autoritățile moldovenești trebuie să demonstreze progrese.  Acest lucru ridică cel puțin două întrebări.

În primul rând, Parlamentul European include condiționalitățile ce țin de liberalizarea vizelor într-o rezoluția despre implementarea Acordului de Asociere. Acest lucru poate fi explicat prin intenția de a incita dezbateri publice în Moldova, prin atingerea unui subiect sensibil pentru cetățenii care încă nu dețin pașapoarte românești. Tematica regimului fără vize ar putea fi specificată în rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018 cu privire la criza politică din Moldova (Parlamentul European, 5 iulie 2018) declanșată de invalidarea alegerilor din Chișinău. Dar acest lucru a fost scăpat din vedere în luna iunie-iulie și a apărut în rezoluția din 14 noiembrie (Parlamentul European, 14 Noiembrie 2018).

În al doilea rând, se impune întrebarea despre privirea izolată asupra îngrijorărilor legate de funcționarea regimului fără vize. Or, Comisia Europeană a indicat printre probleme atât ineficiența combaterii corupției mari și a spălării banilor, cât și fenomenul migrației ilegale. Este adevărat că potrivit noului sistem de suspendarea a regimului fără vize, introdus în 2018, Comisia Europeană poate veni cu asemenea decizie, dacă prevederile sectoriale din dialogul pentru vize cu UE nu mai sunt respectate. Totuși, eventuala reintroducere a vizelor pentru Moldova depinde într-o proporție majoră de situația parametrilor tehnici, care sunt într-o tendință negativă (Vezi Tabelul) și, de aceea, trebuie adresați în aceeași măsură ca și politicile anti-corupție nefuncționale.

Chiar dacă reintroducerea vizelor va fi declanșată, acest lucru se va întâmpla gradual și necesită decizia majorității statele UE. Mai mult ca atât, obligativitatea vizelor va fi impusă pentru categorii specifice de cetățeni și nicidecum nu pentru toată populația care beneficiază de călătorii fără vize în UE (IPN, 15 Ianuarie 2018).

În loc de concluzii …

Critica UE pare să nu aibă efecte majore asupra comportamentului guvernării moldovenești. Atât atenționarea cu suspendarea Acordului de Asociere în cazul violării principiilor democratice sau invocarea regimului liberalizat de vize riscă să producă puține efecte, la fel ca și suspendarea asistenței macro-financiare. Acest lucru se datorează faptului că guvernarea neutralizează critica instituțiilor europene cu măsuri populiste, ușor îmbrățișate de o populație însărăcită.

Deși speculațiile privind eventualitatea suspendării regimului fără vize sunt circulate masiv, acest proces nu depinde doar de indicatorii și evaluările politice privind lupta cu corupția, dar și de parametrii tehnici. Chiar dacă aceștia sunt într-o tendință negativă, nivelul maxim acceptabil nu este depășit.

Guvernarea a demonstrat că este indiferentă față de suspendarea asistenței macro-financiare, iar acest lucru trebuie să alerteze UE. Condiționarea cu suspendarea Acordului de Asociere sau regimul fără vize trebuie să rămână ca și acțiuni de ultim resort, dar până atunci regulile jocului democratic trebuie reintroduse prin spargerea monopolurilor Partidului Democrat de la politică până la mass-media.