Studiul reprezintă o sinteză a evaluării accesului în toate cele 2017 instituții publice care găzduiesc secții de votare la scrutinele naționale. Auditarea secțiilor de votare a început în 2019 cu peste 600 de instituții publice evaluate, iar în ianuarie-aprilie 2022 procesul a fost definitivat cu 1206 secții de votare analizate de experți și persoane cu diferite dizabilități, care au testat drumul spre secție, rampele de acces, lărgimea ușilor, a coridoarelor, a sălii în care se votează, dar și adaptarea grupurilor sanitare.

Evaluarea arată că aproape jumătate dintre sălile în care se desfășoară propriu-zis alegerile sunt accesibile, în timp ce grupurile sanitare sunt accesibile în proporție de doar 1,26%. Dintre cele 2017 instituții evaluate, 897 sunt instituții culturale (Case de Cultură, biblioteci, muzee), iar dintre acestea doar 2 sunt accesibile. Alte 767 sunt instituții de învățământ (grădinițe, școli primare, gimnazii, licee, colegii, universități) și 14 dintre ele sunt accesibile, iar 514 sunt inaccesibile, restul fiind parțial accesibile.

Pe Efimia Levința, șefa Casei de Cultură din satul Clișova, raionul Orhei, participarea la exercițiul de testare a spațiului public a ajutat-o să conștientizeze cât de gravă poate fi inaccesibilitatea unei instituții. „În urma exercițiului la care am participat, am decis împreună cu primăria să construim o rampă la Casa de Cultură, care va fi utilă persoanelor cu dizabilități, celor în etate, dar și părinților cu copii mici. Astfel, facem accesibilă intrarea nu doar în secția de votare, ci și în căminul cultural, în biblioteca publică, iar instituția devine un punct de acces pentru a organiza activități culturale și sociale”.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandr Berlinschii a menționat „Accesibilitatea infrastructurii ar trebui văzută nu doar ca o condiție necesară pentru participarea la alegeri, prin acces ușor în secția de votare, dar și pentru celelalte drepturi fundamentale care pot și ar trebui să fie exercitate în clădirile publice. Iar această sarcină poate fi realizată doar prin angajamente asumate și implicarea tuturor instituțiilor statului responsabile”.

„În 2022, definitivăm procesul de evaluare a tuturor secțiilor de votare din țară, început în 2019. Studiul este o premieră pentru Moldova. Prin proiectele sale, PNUD va susține în continuare accesul egal în spațiul public și vom consolida parteneriatul nostru strategic cu CEC pentru a sprijini procesele electorale incluzive, accesibile și transparente în Moldova”, a spus Olesea Perean, specialistă de programe la PNUD Moldova.

În aceeași perioadă în care a fost realizată auditarea secțiilor de votare, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova a informat reprezentanții administrației publice locale din cel puțin 10 raioane despre criteriile de accesibilitate, legislația națională, precum și costurile estimate pentru lucrări de accesibilizare și planificarea corectă a bugetului local. În acest sens, experții „MOTIVAȚIE” au elaborat un ghid pentru APL-uri, scopul căruia este să ajute primarii și primarele din Moldova să construiască sau să repare clădirile publice, respectând criteriile de accesibilitate și incluziune a persoanelor cu dizabilități în viața publică, inclusiv în procesele electorale.

„Noi vom continua să insistăm ca autoritățile publice să înțeleagă că accesibilitatea nu este doar o problemă gravă, dar că trebuie să acționeze și atunci când planifică să îmbunătățească infrastructura în comunitatea lor, să planifice corect banii, pentru ca accesul în instituțiile publice să fie pe primul loc”, a spus Ludmila Iachim, directoarea Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova.

„Următorul pas este să elaborăm un plan național de accesibilitate, să alocăm bani pentru implementarea acestuia, inclusiv pentru înnoirea transportului public regional adaptat pentru persoanele cu dizabilități, dar și să continuăm să informăm societatea și să susținem reprezentanții administrației publice locale, în special din zonele rurale, care de multe ori nu au suficient buget pentru a realiza lucrări de accesibilizare a instituțiilor publice”, a spus Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2021, numărul persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova era de 174.500 persoane, inclusiv circa 10.400 copii.

Realizarea studiului este parte a campaniei „Acces egal pentru toți în secțiile de votare”, scopul căreia a fost de a informa populația, în special alegătorii, reprezentanții administrației publice locale și persoanele cu dizabilități despre necesitatea asigurării accesului egal în clădirile publice (școală, spital, casă de cultură etc.). Accesul liber și fără bariere în instituțiile publice nu este o favoare, ci o condiție pentru realizarea deplină a drepturilor sociale și politice.

Campania a fost organizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, în parteneriat cu Alianța INFONET și Asociația „MOTIVAȚIE”, în cadrul proiectului PNUD „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat cu suportul financiar al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și cel al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare.

Evenimentul de lansare a studiului „„Acces egal pentru toți în secțiile de votare” poate fi urmărit aici: https://bit.ly/3ErFPnl