Diplomatul francez s-a referit în interviu și la deschiderea misiunii de apărare în cadrul Ambasadei Franței, anunțată de asemenea în cadrul vizitei ministrului  Sébastien Lecornu, la Chișinău.

„Probabil către vara anului 2024 vom avea deja un atașat pentru apărare care își va avea sediul în cadrul ambasadei Franței, la Chișinău.
Va fi vorba de un ofițer - un colonel, care își va desfășura activitatea în cadrul Ambasadei Franței de la Chișinău, pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării și securității cu autoritățile Rep. Moldova. Desigur că va lucra cu toți partenerii, inclusiv cu Misiunea Civilă a UE, dar va fi vorba despre un ofițer, care va lucra cu Ministerul Apărării a Rep. Moldova”.

În contextul în care la 17 octombrie la Chișinău va fi organizată cea de-a 4 ediție a Platformei de Sprijin pentru Rep. Moldova, Graham Paul susține că la coferință ar urma să se pună accent mai mare pe cooperare decât pe sprijin, în în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii și stabilirii conexiuni între Est și Vest, între Ucraina, Rep. Moldova, România și restul pieței europene.

Diplomatul s-a arătat pozitiv, fără a da însă un verdict în legătură cu perspectiva deschiderii negocierilor de arerare la UE, până la finalul acestui an. Rep.Moldova este pe calea cea bună, dar această determinare trebuie să rămână fermă”, a subliniat ambasadorul Graham Paul.

Radio Chișinău: Tocmai s-a încheiat vizita ministrului francez al Forțelor Armate în RM. O vizită istorică. Este pentru prima dată când un ministru francez al Apărării viziteaza RM. Domnule Ambasador, care este semnificația acestei vizite în contextul geopolitic și  de securitate actual?

Graham PAUL: Este o vizită istorică și este prima vizită a unui Ministru al Apărării din Franța în Rep. Moldova. Astfel, acesta este un semnal politic important în special, în contextul pe care îl cunoaștem: unul nesigur geopolitic. Așadar, este interesul Franței ca să nu contribuim doar la dezvoltarea țării, dar și la dezvoltarea securității și protejării sale și anume în acest context ministrul francez, domnul Sébastien Lecornu, a venit pentru prima dată în Rep. Moldova.     

Radio Chișinău: Să vedem cu ce s-a fructificat această vizită. Domnul Sébastien Lecornu  a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și cu omologul său Anatolie Nosatâi, cu care a semnat „o scrisoare de intenție pentru a întări cooperarea în domeniul apărării și asistența Republica Moldova în modernizarea instrumentelor sale militare”.   

Graham PAUL: A fost semnată o scrisoare de intenție care redeschide calea spre negocieri privind încheierea unui acord în domeniul apărării. Se preconizează ca acest acord să acopere trei domenii: a instruirii și a antrenamentului. Astfel încât forțele noastre să fie interoperabile și să poată lucra împreună. Al doilea domeniu este cel al echipamentului. De la proclamarea independenței,  Rep. Moldova, nu a investit în echipamentul forțelor sale armate, de aceea, noi suntem gata să o ajutăm. Urmează să fie procurat un radar cu suportul Franței, care va permite să consolidăm protecția aeriană a Rep. Moldova, ceea ce este un subiect absolut prioritar. Și al treilea subiect este dialogul strategic între cele două țări, care trebuie să fie aprofundat și trebuie să existe întruniri regulate la nivelul cel mai înalt, precum și activități tehnice la acest subiect. De asemenea, noi ne propunem să facem și un audit al protecției aeriene în Rep. Moldova, care este un subiect major, în contextual în care recent am văzut niște fragmente de rachete căzute în Transnistria.   

Radio Chișinău: Sébastien Lecornu a anunțat că Franța va efectua un audit al mijloacelor de apărare aeriană “pentru a contribui la întărirea securității cerului” în Republicii Moldova. La ce anume s-a referit domnul ministru? Cum ar putea contribui Franța mai mult la întărirea securității aeriene?

Graham PAUL: Radarul este primul pas, pentru că încă va urma o arhitectură foarte sofisticată de protecție aeriană. Pentru a vă da un exemplu, o să mă  refer la ceea ce s-a petrecut la Summitul din 1 iunie, atunci a fost un detașament Francez care a fost detașat aici în Rep. Moldova pentru a asigura protecția spațiului aerian în locația Summitului și în împrejurimi. Așadar, sunt necesare mijloace sofisticate, însă aceste lucruri nu se fac peste noapte, iar ideea domnului Lecornu a fost că noi trebuie să lucrăm împreună pentru a ajuta Rep. Moldova să-și dezvolte capacități de protecție a spațiului său aerian.

Radio Chișinău: Presa din România a scris cu ocazia vizitei ministrului francez al Forțelor Armate la Chișinău, că Franța și Republica Moldova, au început negocierea unui acord de apărare. Informația a fost difuzată de AFP, care a citat biroul ministrului francez al apărării.      

Graham PAUL: Este vorba de un acord de apărare bilateral dintre Franța și Rep. Moldova, dar totodată ne aflăm într-o situație deosebit de favorabilă pentru a dezvolta și o situație militară. Pentru că în cadrul detașamentului desfășurat de NATO în România, avem la proximitatea Moldovei aceste detașamente și noi din ideile domnului Lecornu înțelegem că el spune să profităm de prezența forțelor franceze în România, pentru a dezvolta relațiile dintre militarii moldoveni și francezi, având în vedere proximitatea acestor forțe militare franceze din Moldova, care se înscriu în flancul de Est al NATO.   

Radio Chișinău: Încă un anunț important făcut de Sebastien Lecornu a fost, că la Ambasa franceză de la Chișinău urmează să fie deschisă o misiune de apărare. Care mai exact vor fi atrbuțiile acestei misiuni și cât de curând urmează a fi deschisă?

Graham PAUL: De fapt noi deja am început să consolidăm capacitatea noastră de analiză din punct de vedere militar, pentru că avem deja un ofițer francez desemnat la București, dar care are sarcina exclusivă de a urmări și relațiile cu Rep. Moldova. La moment, acest ofițer francez își are sediul la București, dar vine foarte des pentru a avea întruniri la Chișinău. Ceea ce a spus domnul Ministru este că acest birou pe care noi urmează să-l creăm, trebuie să aibă ca finalitate în lunile următoare un atașat militar cu sediul la Chișinău. Obiectivul este acesta, dar depinde foarte mult și de evoluția acestui acord cu privire la apărare. Noi credem că este foarte mult lucru de realizat în acest sens. Probabil către vara anului 2024 vom avea deja un atașat pentru apărare care își va avea sediul în cadrul ambasadei Franței, la Chișinău.    

Va fi vorba de un ofițer - un colonel, care își va desfășura activitatea în cadrul Ambasadei Franței de la Chișinău, pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării și securității cu autoritățile Rep. Moldova. Desigur că va lucra cu toți partenerii, inclusiv cu Misiunea Civilă a UE, dar va fi vorba despre un ofițer, care va lucra cu Ministerul Apărării a Rep. Moldova.

Radio Chișinău: Sebastien Lecornu a fost însoțit la Chișinău de reprezentanții mai multor firme militare din Franța. Urmează să fie semnate și contracte? Cu ce s-au ales reprezentanții firmelor militare de pe urma vizitei lor la Chișinău?

Graham PAUL: Prezența acestor reprezentanți ai industriilor franceze a fost importantă pentru noi, pentru a arăta că nu este vorba doar de voința Guvernului Francez de a ajuta Rep. Moldova, dar este și voința industriei Franceze din Sectorul Apărării. Așadar, au fost trei reprezentanți, care reprezentau trei sectoare diferite: o societate care deja a oferit acest radar, o societate care furnizează rachete și receptoare și altă societate care poate furniza vehicule blindate. Deci, toate acestea sunt pentru a arăta că industriile din Franța sunt gata să acorde suport pentru acest proces de modernizare a forțelor armate din Rep. Moldova și din acest motiv ministrul Lecornu a dorit ca și ei să facă parte din această misiune.          

Radio Chișinău: Să le spunem ascultătorilor noștri că ministrul francez al Forțelor Armate, Sebastien Lecornu, face astăzi când înregistrăm această emisiune, joi 28 septembrie, o vizită la Kiev, alături de reprezentanți ai industriei de apărare, pentru a discuta evoluția ajutorului acordat Ucrainei de Franța. Circa 20 de firme franceze producătoare de blindate, artilerie, drone sau specializate în deminare și în domeniul informatic urmează să negocieze și să semneze parteneriate cu industria ucraineană, inclusiv privind producția în Ucraina a pieselor de schimb pentru echipamentele militare furnizate de Franța, transmit agențiile de presă.

Constatăm că Franta este interesată și se implică activ în evoluțiile de securitate din zonă. A schimbat războiul din Ucraina paradigma de securitate din Europa?

Graham PAUL: Răspunsul este da! Și îmi pare foarte evident acest lucru, pentru că a avut loc o ruptură. Deoarece există partea până la agresiune și după agresiunea Rusiei în Ucraina. Ne aflăm deja în lumi absolut diferite și vedem că pe plan geopolitic toate reperele astăzi au dispărut și s-au schimbat. Suntem pe cale de a intra într-o nouă eră care nu s-a destabilizat și care va fi foarte diferită de ceea ce deja am cunoscut. Cred că cele mai bune exemple sunt țările care nu au fost membre ale NATO, iar acum își doresc să adere la NATO, cum ar fi Suedia și Finlanda, pentru că înainte de agresiunea Federației Ruse în Ucraina cred că acest subiect nici nu apărea, iar astăzi lucrurile s-au clarificat și aceste două țări au decis în mod suveran să adere la această alianță.         

Radio Chișinău: Fără securitate nu se poate construi o societate modernă după model european. Dar RM este într-o regiune geopolitica foarte complexă în care există interese și complicații geopolitice, militare. De ce și-ar intensifica Franța cooperarea cu o asemenea țară ca Republica Moldova, care, printre altele, este considerată cea mai săracă din Europa?

Graham PAUL: Franța este atașată față de ideea stabilității și securității în Europa și anume din acest motiv Președintele Macron a lansat această inițiativă a Summitului Comunității Politice Europene, care a fost găzduit de Rep. Moldova pe 1 iunie. Noi considerăm că Rep. Moldova din motive geopolitice, dar și istorice, culturale și sociologice este o țară vulnerabilă. Noi am văzut acest lucru și din punct de vedere al consecințelor războiului din Ucraina, care este la frontiera sa și noi credem că responsabilitatea și rolul nostru este să ajutăm, să oferim suport și să asigurăm confortul Rep. Moldova în toate aspectele dezvoltării sale. Nu poate fi dezvoltare fără securitate și, totodată, nu există securitate fără dezvoltare, ambele merg împreună, de aceea este nevoie să susținem eforturile Moldovei pe toate aspectele: dezvoltare, consolidarea capacităților economice, investiții, dar și în materie de apărare și securitate, pentru că repet, fără securitate nu vor exista investitori, deci nu va fi dezvoltare.    

Radio Chișinău: Ați vorbit de numeroase vulnerabilități ale Rep. Moldova. Care credeți că acum este punctul slab al Rep. Moldova?

Graham PAUL: Cred că Moldova a făcut un progres enorm în ultimul timp. Vedem acest aspect și pe subiectele care anul trecut erau prioritare precum cele din sectorul energetic. Astăzi știm că Moldova a putut, ca timp de câteva luni, să schimbe situația, să diversifice sursele de aprovizionare, și să negocieze un contract pe durată lungă pentru a se aproviziona cu electricitate. Vulnerabilitățile sunt mai reduse acum, față de cele de acum un an. Unele aspecte nu sunt totalmente reglate, precum lupta împotriva corupției. Știm că sunt dificultăți în ceea ce privește reformarea sectorului justiției, sau faptul de a-i pune la închisoare pe cei care au furat bani. Progresiv însă, cu ajutorul partenerilor externi, ale UE, SUA, vom reuși să reducem din numărul acestor vulnerabilități. Și aceasta este logica procesului care trebuie să o ducă pe Rep. Moldova către aderarea la Uniunea Europeană.

Radio Chișinău: Ați numit ca puncte vulnerabile reforma în justiție și corupția, acestea se regăsesc și printre cele nouă condiționalități înaintate de Comisia Europeană Rep. Moldova pentru a putea deschide negocierile de aderare  la sfârșitul acestui an. Cât de pregătită este Rep. Moldova pentru a deschide negocierile? Și cum vedeți implementarea reformelor pe care și le-a propus Rep. Moldova?

Graham PAUL: Nu sunt specialist, aș lăsa Comisia să se expună în raportul cu privire la extindere. Deja, cum s-a spus și în luna iunie, e ceva foarte pozitiv. Referitor la cele nouă condiții, trei au fost realizate, trei erau practic realizate în mod satisfăcător, și trei rămân mai problematice. Astăzi trebuie să ne concentrăm mai mult pe aceste trei condiționalități mai problematice, cum am menționat: lupta împotriva corupției, lupta împotriva crimei organizate și reforma administrației. Dar, pe aceste trei subiecte deja au fost făcute anumite progrese. Una din recomandări ar fi să continuăm cu determinare și să nu slăbim eforturile. Știu că se fac eforturi mari în Rep. Moldova și acest efort este apreciat și  recunoscut de către partenerii Rep. Moldova, și cred că va fi apreciat și recunoscut și în raportul Comisiei. Moldova este pe calea cea bună, dar, evident,  această determinare trebuie să rămână fermă.

Radio Chișinău: RM se confruntă cu multe provocări în ceea ce privește justiția și reforma justiției. Care ar fi recomandările pentru RM din acest punct de vedere,  din experiența pe care o are Franța?

Graham PAUL: Franța se află pe o poziție diferită, dar ceea ce vă pot spune este că toate reformele în sectorul justiției sunt complexe, sensibile și pe o durată lungă. Trebuie să fim răbdători, pentru că rezultatele, din păcate, nu le obții foarte rapid. Și nu există o rețetă magică pentru a reforma sectorul justiției. Vedem acest lucru și în Franța,  și în alte țări, este un proces de durată. Dar este un proces care trebuie să se înscrie, de asemenea, în normele și standardele europene și internaționale. Din acest motiv, asistența Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția, și a altora, este importantă pentru a scrie acest proces, într-un cadru mai larg, care ar corespunde, repet acest lucru, normelor și standardelor europene. E vorba și de un lucru de convingere, convingerea judecătorilor, procurorilor și a societății. E o reformă foarte importantă pentru societate moldovenească, o societate care nu poate avea încredere în justiție, nu poate funcționa. Trebuie ca justiția să își recapete încrederea societății ca să progresăm toți împreună, iar aceasta necesită un efort colectiv. Aceasta ar fi recomandarea mea.

Radio Chișinău: Așa cum ați spus și Dvs, integrarea în sine este un proces complicat care durează ani de zile și care cere reforme în justiție, economie, în lupta cu corupția, nu se poate face într-un an. Care sunt, totuși, șansele de a deschide negocierile de aderare în acest an? Care este poziția Franței față de oferirea perspectivei de aderare la UE pentru RM?

Graham PAUL: Decizia cu privire la procesul de pre-aderare, va fi o decizie colectivă. Aceasta  va fi luată de Consiliul European în baza raportului Comisiei. În prezent acest raport nu este public,  este foarte greu să facem un pronostic. Este clar că dacă raportul Comisiei este pozitiv, și cred că va fi pozitiv, având informațiile care sunt disponibile, acest lucru va facilita discuțiile care vor avea loc la sfârșit de an între șefii de stat și guverne din Europa. Evident, nu este vorba doar despre Rep. Moldova care va fi subiectul acestei discuții, dar și Ucraina, Georgia, țările din Balcanii Occidentali. Este  o discuție destul de complicată. Dacă îmi puneți această întrebare la nivel personal, eu sunt mai degrabă optimist. Având în vedere meritele proprii ale  fiecărei țări candidate, având și istoricul altor țări care vor să obțină acest statut, cred că Moldova și-a făcut bine lucrul și a răspuns bine la întrebările care i-au fost puse, având în vedere aceste condiționalități ale Comisiei. Cred că sub acest aspect lucrurile derulează destul de bine. Nu va depinde doar de poziția Franței, este un context mult mai complicat, cu mize foarte diferite. Toate acestea vor fi luate în considerare și se poate ajunge la o decizie și mai puțin rațională decât putem spera.

Radio Chișinău: Domnule Ambasador, trecem cu toții printr-o perioadă grea, marcată de războiul rus în Ucraina și de consecințele economice ale războiului, în timp ce RM se confrunta cu insecuritate energetică, provocări economice și sociale. Franța, alături de Germania și România, au lansat încă anul trecut Platforma de sprijin pentru Republica Moldova. Prin intermediul acestei platforme, cetățenii Republicii Moldova au ieșit cu capul sus din iarna complicată de anul trecut. Pe 17 octombrie la Chișinău va avea loc cea de-a 4 ediție a acestei platforme care va fi co-prezidată de șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, alături de omologii săi din Germania și România. Care vor fi mizele acestei Conferințe de Sprijin de la Chișinău?

Graham PAUL: Așa este, această Platforma de sprijin pentru Republica Moldova se va întruni aici, la Chișinău pe 17 octombrie, în prezența diferitor copreședinți și va fi, cred că, și vreo 30 de delegații străine, plus instituțiile financiare internaționale. Va fi o întrunire foarte importantă. Un alt aspect este că pentru prima dată această platformă se va întruni aici în Moldova, deoarece prima a fost la Berlin, București, iar anul trecut a avut loc în Franța. De această dată este important ca Rep. Moldova să își aproprieze acest proces, deoarece este un proces de susține și ajutor. Ceea ce înțeleg eu, este  că astăzi ne aflăm într-o altă situație față de anul trecut, când a trebuit să gestionăm multiple crize. Astăzi, lucrurile derulează mai bine, avem o consolidare, și din fericire s-a redus și din numărul de vulnerabilități. Acest aspect ne permite să avem reflecții pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung. Există o expresie pe care o utilizează frecvent autoritățile din Rep. Moldova: că această platformă nu mai este una de suport, dar de una de cooperare. Cuvântul „cooperare” este foarte important, trebuie să avem un parteneriat consolidat în domenii diferite. Și am văzut că acest parteneriat a început să fie discutat. În sectorul energetic vorbim despre energia verde, acest sector este foarte important pentru Rep. Moldova. Al doilea aspect este legat de dezvoltarea infrastructurii, în special în contextul cu războiul din Ucraina, și cum putem face pentru a stabili conexiuni între Est și Vest, între Ucraina, Rep. Moldova, România și restul pieței europene.

Radio Chișinău: Aici trebuie să spunem că la ultima conferință de sprijin, cea de la Paris, comunitatea internațională a decis să aloce 130 de milioane de euro asistență suplimentară pentru Republica Moldova. De asta aș vrea vă întreb, Dle ambasador, de ce credeți că statele membre ale UE susțin atât de mult Chișinăul? Ce rost își au investițiile în țări ca Rep. Moldova?

Graham PAUL: Diferite motive. Situația din Rep. Moldova, ne obliga într-un anumit mod să ajutăm o țară care  se confrunta cu consecințele unui război decis de alții, și efectele colaterale sunt foarte importante pentru economie, pentru securitate, pentru societatea moldovenească în totalitatea sa. Este vorba de aproape o obligație să fim alături de o țară care se confrunta cu multiple crize: criza energetică, criza umanitară, având în vedere refugiații, o criză economică, o criză socială. Uniunea Europeană pune deseori accentul pe solidaritatea între țări, și considerăm că Moldova face parte din acest spațiu europeană. De asemenea am intervenit pentru că am crezut că Rep. Moldova este un proiect bun, și din acest motiv angajamentul a fost foarte puternic. Credem că Moldova se îndreaptă spre direcția corectă, că trebuie să facem reforme ca țara să se apropie de UE. Aceasta este viitorul Rep. Moldova, țara se află într-o situație foarte dificilă, dar credem că este și un proiect bun nu doar pentru Moldova, dar și pentru Europa. Atâta timp cât Moldova se află într-o situație nesigură, instabilă, rămâne o țară care ar putea cauza multe probleme, și aici vine și interesul nostru, de a ajuta, de a susține Moldova în dezvoltarea sa și în modernizarea sa.

Radio Chișinău: Dar ce crede populația UE despre faptul că UE ajută atât de mult o țară ca R. Moldova, care nu este atacată direct de Rusia, cât de mult le pasă cetățenilor europeni?

Graham PAUL: Republica Moldova era relativ puțin cunoscută înainte de război, dar imaginile care au fost difuzate pe toate canalele tv în Europa, în Franța inclusiv, au făcut ca Rep. Moldova să devină cunoscută. A devenit mai cunoscută și președinta Maia Sandu, situația țării. A apărut un elan de simpatie de la începutul războiului, având în vedere modul excepțional, generozitatea cu care cetățenii Rep. Moldova au primit refugiații ucraineni. O spun din nou, în Franța și nu doar, este un elan foarte mare, din acest motiv autoritățile politice n-au nicio dificultate în prezent să spună: Trebuie să ajutăm Moldova!. Aceasta este o precondiție pentru stabilizarea Europei, o precondiție pentru dezvoltarea acestei părți a Europei, o precondiție pentru extinderea Europei. Deci, există o susținere puternică, populară aș zice, în Franța, în Europa, constat și în alte țări, pentru a ajuta Rep. Moldova.

Radio Chișinău: Excelență, domnule Ambasador, RM trebuie integrată nu doar teritorial, dar si civilizațional spațiului UE. De aceea  Franța, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană, implementează numeroase proiecte și programe în Republica Moldova.  De 1 februarie 2022, la Chișinău și-a început activitatea un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare, care și-a propus să contribuie la dezvoltarea economică, oferind asistență pentru implementarea politicilor publice și de dezvoltare durabilă. Care sunt cele mai importante  proiecte care se implementază la moment și ați dori să le remarcați?

Graham PAUL: Așa este. De fapt, a fost o coincidență. Biroul Agenției Franceze de Dezvoltare (AFD) la Chișinău a fost deschis pe data de 1 februarie 2022, deci cu câteva zile sau săptămâni de declanșarea războiului în Ucraina (pe 24 februarie) de către Federația Rusă. Deci, AFD-ul s-a mobilizat anul trecut în regim de urgență și a adus un suport financiar de 75 de milioane de euro, direcționate spre sectorul energetic, pentru că acesta era subiectul major anul trecut și infrastructura ulterior. De asemenea, am încercat să ajutăm prin intermediul AFD întreprinderile mici și mijlocii din Rep. Moldova cu finanțări atribuite către microinvest în vederea elaborării proiectelor pentru întreprinderile mici. De asemenea, a fost oferit un suport de milioane de euro pentru ONG-urile care lucrau în vederea integrării refugiaților în societatea moldovenească. În perioada 2023-2024 efortul AFD se va axa pe alinierea la standardele europene și consolidarea rezilienței Rep. Moldova. În luna iunie anul trecut a fost semnat un Memorandum de Înțelegere important, ce se referă la o sumă de peste 100 de milioane de euro, care va contribui la pregătirea unor  politici publice în sectorul energetic. Vom face același lucru, cred că către luna octombrie, referitor la sectorul forestier. Acest sector este foarte important pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, încălzirii globale, deci pentru dezvoltarea țării. Astfel, va fi un sport tehnic și financiar din partea Franței pentru aceste sectoare energetic și forestier. Aceste proiecte vor dura timp de câțiva ani. Vă mai pot spune că spre sfârșitul anului o primă tranșă din acest suport pentru sectorul energetic va fi alocată. Este vorba de 40 de milioane de euro. În prezent  loc de discuție între AFD și KfW, o agenție de cooperare din Germania, pentru a acorda Moldovei o susținere specifică în domeniul eficienței energetice a clădirilor. Împreună sper că vom putea aduce un suport și mai important pentru Rep. Moldova. Dincolo de sectorul energetic și cel forestier vreau să menționez și sectorul transporturilor, pe care, de asemenea, dorim să îl susținem. Este vorba de transportul feroviar, în special. În prezent au loc discuții la nivel tehnic referitor la sectorul irigării, care este important pentru Moldova. Aceste patru sectoare: energetic, forestier, al transporturilor și irigare, vor ghida eforturile AFD-ului în favoarea Rep. Moldova de-a lungul câtorva ani. Lucrurile avansează destul de bine, aș zice.

Radio Chișinău: Franța este unul dintre cei mai importanți investitori în RM, ce potential neexploatat vedeți? Care credeți că este principala piedică pentru investitorii francezi să vină în Rep. Moldova?

Graham PAUL: Aveți dreptate atunci când spuneți că potențialul economic nu este totalmente exploatat. În primul rând, pentru că țara nu era cunoscută, mai ales înaintea războiului, pentru că acum mai puțin se manifestă acest lucru. Totuși, mai este mult de făcut în ceea ce privește comunicarea privind atuurile Rep. Moldova. Sunt diferite motive pentru care există potențial neexploatat. Cred că, nu trebuie să ne ascundem. Este vorba de faptul că climatul de afaceri, cel puțin în trecut, nu a fost mereu favorabil. Acest lucru este mai puțin agreat de întreprinderile franceze și cele europene internaționale, e vorba de lipsa transparenței și previzibilității. Ceea ce înseamnă că peste nopate își pot pierde investițiile din diferite motive, inclusiv din cauza corupției. Acest lucru este foarte important și sunt necesare eforturi foarte mari pentru a îmbunătăți climatul de afaceri. Acum  situația este mai bună și cred că vom putea avansa în acest sens. De asemenea, cum spuneam întreprinderile franceze nu cunosc foarte multe  despre Moldova, piața de aici, interconexiunile dintre Moldova și vecinii săi, partenrii săi. Deci, trebuie să se schimbe lucrurile în acest sens. Ele deja schimbă. Dovada este faptul că pentru prima dată după o lungă perioadă, în luna noiembrie  o delegație de antreprenori francezi vor veni în cadrul MDF, și vor avea misiunea să identifice acest potențial și să vadă unde se poate poziționa o întreprindere franceză. Poate fi vorba de dezvoltarea infrastructurii, sectorul energiei, tehnologiile informaționale, pentru că este un sector în plină dezvoltarea în Rep. Moldova, poate fi și sectorul cercetării și dezvoltării, o dovadă este faptul că compania „Orange” are deja un centru de dezvoltare și cercetări în Moldova, poate fi în domeniul turismului. Cred că toate aceste sectoare se pot dezvolta cu suportul întreprinderilor franceze.

Radio Chișinău: În cazul în care Rep. Moldova reușește să deschidă negocierile la sfârșitul acestui an, credeți că investitorii francezi vor fi mai deschiși către Rep. Moldova, mai interesați de noi?

Graham PAUL: Da, cred că răspunsul e clar unul pozitiv, pentru că acest lucru ar însemna că Comisia și Consiliul European recunosc că Rep. Moldova se apropie de normele și standardele europene, iar pentru întreprinderi, pentru antreprenori, pentru investitori aceasta este o garanție a faptului că vor putea lucra în condiții bune, că vor putea să își înscrie acțiunile pe termen lung, știind că există garanții juridice și nu doar, că activitățile lor se înscriu într-un cadru cunoscut și că nu vor avea surprize. Acest lucru este foarte important și pentru investitori, pentru investii, pentru dezvoltarea economică, faptul că Rep. Moldova să se apropie de aceste standarde. Din nou zic, această muncă deja a fost făcută în mod remarcabil în ultimele luni, dar acest efort trebuie să continue.

Radio Chișinău: Domnule Ambasador, vă mulțumim pentru acest interviu. În timpul apropiat o așteptăm pe ministra Afacerilor Externe a Franței, Catherine Colonna, la Chișinău pentru a participa la Conferința Platformei de Sprijin. Apropo, agenda doamnei ministru va ține strict de Conferință sau va  fi una mai largă?

Graham Paul: Cred că doamna Colonna va fi destul de ocupată cu această întrunire a Platformei. Eu i-am promis de asemenea să o ajut să descopere una din cele mai frumoase vinării din Moldova pentru că în cadrul vizitei anterioare nu a reușit să o facă.

Interviu realizat de Ala Boțan