Ziarul de Gardă publică detalii din sentința motivată din dosarul coruperii unor deputați în martie 2014, atunci când un depu­tat PLR, doi PLDM și alți șapte par­la­men­tari din com­po­nența de atunci a Legi­sla­ti­vu­lui urmau să pără­sească frac­țiu­nile din care fac parte, să se declare depu­tați inde­pen­denți și „să nu voteze unele Legi ce țin de ade­ra­rea Republicii Mol­dova ca mem­bru aso­ciat la Uniu­nea Euro­peană”, ast­fel încât Par­la­men­tul să fie dizol­vat și să fie numit un nou Guvern, iar pen­tru acțiu­nile lor, poli­ti­cie­nii urmau să fie remu­ne­rați cu câte 250 de mii USD, bani care veneau de la „pri­e­te­nii din Rusia”. Pen­tru rea­li­za­rea sce­na­ri­u­lui, Vita­lie Bur­lacu, numit și „Vitas”, a ape­lat la ex-viceministrul MAI și fos­tul său șef, Ghen­a­die Coso­van. Cel din urmă, deși cunoș­tea încă din ianu­a­rie 2014 des­pre inten­ți­ile lui Bur­lacu, s-a adre­sat la CNA abia la 6 mar­tie 2014, iar o zi mai târ­ziu Bur­lacu și Irina Baglai au fost prinși în fla­grant. Chiar dacă a fost con­dam­nat la 11,4 ani de închi­soare, Bur­lacu se află în liber­tate și este anun­țat în cău­tare inter­națio­nală, iar orga­nele de drept afirmă că per­soane din spa­tele aces­tuia nu au fost iden­ti­fi­cate deo­cam­dată, cu toate că Coso­van a numit pro­cu­ro­ri­lor numele celui care coor­dona acțiu­nile în R. Mol­dova.  

Dezvăluirile pe care le face un fost angajat al CNA în legătură cu furtul miliardului produc consternare, scrie Petru Bogatu  în Ziarul Național. Fostul anchetator al CNA  prezintă cu lux de amănunte mai multe scheme de devalizare a băncilor, însă acuzațiile de implicare în furtul miliardului, aduse unor persoane concrete, deocamdată nu sunt probatorii.Editorialistul remarcă faptul că Gofman, care se află în Statele Unite, refuză să spună, după cum făcea anterior, că justiția SUA ar investiga jefuirea băncilor moldovenești.Pe de altă parte, Gofman reiterează că ar colabora cu serviciile speciale ale Statelor Unite. De unde și concluzia autorului că FBI de bună seamă se ocupă de tâlhărirea băncilor din Republica Moldova.Atâta doar că Washingtonul dorește să lămurească acest caz în condiții de maximă discreție ca să nu perturbe situația politică de la Chișinău. Mai cu seamă că investigația americană vizează o lucrătură de proporții a Rusiei împotriva celui de-al doilea stat românesc, fără să fie trecuți cu vederea, firește, și complicii de la fața locului.

Plecarea circului, este titlul articolului de Adevărulcare se referă la evacuarea  corturilor așa-zisei demonstrații din Piața Marii Adunări Naționale.

Faptul că evacuarea s-a desfășurat în condiții legale, respectându-se toate procedurile juridice, este încă un pas înainte al democrației în Basarabia.

Evacuarea „demonstranților” nu trebuie, însă, sub nici o formă urmată de tradiționalul somn strașnic. Democrația este o bătălie continuă, subliniază Adevărul, care constată că din păcate, în spațiul ex-sovietic  încă nu se înțelege că democrația nu înseamnă vocea străzii. Ci înseamnă reguli, proceduri și instituții. Într-o democrație, nu este permis să dărâmi instituții legitime prin presiunea străzii. Prin urmare, ar fi de dorit ca autoritățile de la Chișinău să prevină pe toate căile legale posibilitatea ca rezultatul alegerilor prezidențiale să fie influențat sau, Doamne ferește, deturnat de „vocea străzii”.

Statul sacrifică fondul genetic pentru interese obscure, titrează Timpul.Ziarul atrage atenția că fondul genetic viticol și pomicol al țării a ajuns într-o stare deplorabilă. Mărul discordiei între cercetători și reprezentanții statului este terenul agricol care se află în preajma Chișinăului - valoarea acestuia este estimată de specialiști la zeci de milioane de dolari. Mii de soiuri și specii de pomi fructiferi și viță-de-vie, aduse din toată lumea, riscă să fie pierdute ireversibil.