„Dacă nu ar fi existat gazoductul Iași –Chișinău, care, conform comunicatului „Transgaz”, funcționează și poate asigura întregul consum de gaze în R. Moldova, cu excepția Transnistriei (detaliu esențial!), totul ar fi fost diferit, scrie că Vitalie Vovc într-un editorial pentru Deschide.md.  Acest gazoduct, construit cu atâta greu și căruia i s-a opus o enormă rezistență, a jucat un rol  decisiv în această poveste, scrie autorul, comentând criza gazelor de la Chișinău. În octombrie ne pomenim cu contractul la gaze cu Gazprom expirat. Mai mult, aflăm și despre datorii semnificative pe care le-am avea pentru gazele consumate recent (despre cine și cum crează aceste datorii ar trebui investigații aparte). Rusia procedează ca de obicei și amenință cu sistarea livrărilor de gaze, iar semnarea unui nou acord o condiționează cu cerințe geopolitice. Numai că de această dată suntem în aceeași luntre cu o Europă întreagă și, în plus, avem și o țeavă de rezervă... Pe de altă parte, autorul scrie că din păcate, nu am profitat nici acum de această deschidere extraordinară de a ne rupe din strânsoarea și jugul Rusiei și de o oportunitate incredibilă de a soluționa problema Transnistriei. Rusia a simțit imediat pericolul de a pierde orice control în zonă și a cedat. Ce am ratat noi a reușit Rusia. Avem Gazpromul și Transnistria, cu datoria ei astronomică, în continuare în cârcă. În loc ca fărădelegile de la MoldovaGaz să fie investigate de autoritățile din R. Moldova (ideal, cu participarea autorităților europene) pentru ca ulterior să fie eliminată definitiv din joc, se va face un audit cu participarea... Gazpromului... Paradoxal, Rusia a pierdut bătălia gazelor din Moldova, dar învingătoare nu pare a fi Republica Moldova”, conchide autorul.

„Cine e trădătorul?” – o întrebare pusă de editorialistul Nicolae Negru în Ziarul Național. „Dodon și cu tovarășii săi au mers la Kremlin să-l viziteze pe Dmitri Kozak, rugându-l să manifeste indulgență și mărinimie față de guvernarea PAS, „tânără și fără experiență”, mai scazând din prețul la gazele naturale pentru Republica Moldova. Vă imaginați ce lovitură de teatru au gândit ei? Să se întoarcă victorioși de la Moscova și să le spună cetățenilor: „Noi v-am adus gaze ieftine!”. Probabil, erau siguri de succes, dacă nu au ezitat să facă acest pas. Numai că adjunctul șefului Administrației prezidențiale ruse a zis „niet” și, dintr-odată, acțiunea lor și-a pierdut strălucirea. Astfel a ieșit la iveală că omului lui Putin, responsabil de relațiile cu Chișinăul, nu-i prea pasă de Dodon și PSRM, că el are alte priorități. Probabil, Dmitri Kozak nu crede că în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate la care visează Dodon... Greu de crezut, dar Chișinăul câștigă, fără a depune eforturi deosebite, războiul informațional cu Moscova, ideea că gigantica Rusie folosește gazele ca armă geopolitică împotriva micului nostru stat prinde teren nu numai în Europa, ci și peste Ocean. Despre aceasta s-a vorbit și la Bruxelles, unde s-a întrunit, cu participarea prim-ministrei Natalia Gavriliță, Consiliul de Asociere UE - Republica Moldova. În lupta lui David, întruchipat de Maia Sandu, contra Goliat, întruchipat de Putin cu al său „Gazprom”, simpatia e de partea lui David. Rezistența Guvernului PAS este încurajată, opinia internațională e solidară cu Republica Moldova, victimă a Ursului agresiv, trezit din hibernare. Nu numai cele 60 de milioane de euro ajutor nerambursabil oferit de UE e dovada că nu suntem lăsați singuri în fața Rusiei. Ca să-și camufleze scopul geopolitic, de teamă să nu piardă piața europeană, Putin a poruncit „Gazprom”-ului să pompeze un volum mai mare de gaze spre Europa. E de presupus că tot Putin a determinat „Gazprom”-ul să continue negocierile cu Republica Moldova. Un contract cu Chișinăul i-ar adăuga un pic de credibilitate la nivel european. Și coloana a cincea, internă, pare să-și fi pierdut elanul, după ce a văzut că Moscova bate în retragere. Între timp, Natalia Gavrilița a demolat mitul precum că Dodon ar fi reușit să negocieze prețuri mai bune la gaze, acestea erau pentru Republica Moldova mai mari decât prețul de pe piață, iar ex-deputadul Igor Munteanu a dezvăluit pentru Ziarul NAȚIONAL că, la începutul acestui an, reprezentantul Guvernului în Consiliul de Administrație al companiei „Moldovagaz” a votat pentru schimbarea formulei de calculare a prețului la gazele naturale în contractul cu „Gazprom”, aducând astfel prejudicii Republicii Moldova și cetățenilor ei. Cine a luat această decizie trădătoare în cadrul Guvernului interimar? Prim-ministrul Aureliu Ciocoi? Nu se știe, dar ar fi cazul să se investigheze. Fără această intervenție diversionistă, nu am fi plătit 790 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze în octombrie. Ceea ce se știe cu siguranță e că Guvernul a fost format și controlat de Dodon”, scrie Nicoale Negru în Ziarul Național.

În Ziarul de Gardă, editorialistul Petru Grozavu scrie „mai sunt două săptămâni până când cabinetul de miniștri va fi scos „la tablă” în plenul Parlamentului și luat la întrebări ce le-a reușit și ce nu. Autorul amintește că Guvernul Gavrilița s-a concentrat, pentru acest început de mandat, pe patru direcții prioritare: gestionarea crizei sanitare, demararea reformelor în justiție și pachetul anticorupție, creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, reabilitarea relațiilor externe și a finanțărilor din exterior. Autorul constată, spre regret, că: Unu – guvernul a pierdut lupta cu pandemia. R. Moldova a înregistrat, în ultimele șapte zile, una dintre cele mai mari rate de decese asociate cu COVID-19. Guvernul a pierdut aici și o a doua mare luptă: cea cu prețurile, care nu sunt stăpânite de nimeni. Ce s-a reușit? Cred că prima și cea mai mare reușită a fost restabilirea, în timp record, a finanțărilor din exterior și a relațiilor externe, atât cu vecinătatea (România și Ucraina), cât și cu UE și SUA. Grație acestor relații, R. Moldova s-a asigurat de depășirea mai multor crize, inclusiv cea de securitate energetică. Reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo este startul luptei cu mafia din justiție și ofensiva împotriva corupției la nivel înalt – e ceea ce PAS și-a formulat ca sarcină prioritară a programului de guvernare. Este cea mai mare lovitură dată sistemului clientelar și politico-mafiot din R. Moldova. Demiterea lui Stoianoglo nu e doar căderea lui. Căderea lui Stoianoglo înseamnă deschiderea ușilor către dosarele de mare corupție și începutul sfârșitului pentru tot ce este nedrept în R. Moldova. Arestarea lui Stoianoglo, iar dacă se va întâmpla și condamnarea lui, înseamnă sfârșitul nu doar pentru Dodon, ci pentru toți „dodonii” din R. Moldova care, lipsiți de acoperire juridică, vor trebui să compară în fața legii pentru hoțiile și banditismul politic și economic pe care și le-au permis, fiind în funcții de stat și nu de hoți în lege… Arestarea lui Stoianoglo este demoralizatoare: plecări benevole din judecătorii, procuraturi, politică, administrație publică centrală și locală. Credeți că Dodon s-a retras din Parlament și de la conducerea PSRM pentru că nu-i era bine unde era? Nu, a plecat pentru că arde pământul sub el, pentru că nu vrea să repete soarta lui Vlad Filat. Dodon se pregătește de fugă. Și nu doar el. „Curățenia” cea mare abia urmează”, scrie Ziarul de Gardă.

Portalul Anticorupție.md scrie că „numărul persoanelor care au murit de Covid-19 ar putea fi cu 55% mai mare decât arată datele Ministerului Sănătății. Este constatarea Companiei Date Inteligente, într-o analiză a deceselor întregistrare pe parcursul anului 2020, în care a arătat că anul trecut s-a înregistrat un „exces” de decese de 4245 persoane, comparativ cu 2019, în timp ce statistica Covid arată că au decedat 2740 persoane din dreapta Nistrului. Compania Date Inteligente (iData) a testat unele ipoteze vehiculate în anul 2020, precum că decesele înregistrate nu sunt atribuite corect Covid-ului, ci survin din alte cazuri, iar numărul de persoane decedate nu crește. În realitate, conform BNS, în anul 2020 s-au înregistrat cu 11.7% mai multe decese în dreapta Nistrului, inclusiv o creștere cu 21.5% în mediul urban și cu 6.6% în mediul rural. În anii precedenți fluctuațiile erau foarte mici privind acest indicator, constată Compania Date Inteligente. „Astfel, s-ar putea ca numărul total al persoanelor care au murit de Covid-19 să fie cu circa 55% mai mare decât datele Ministerului Sănătății, unele decese posibil să fie cauzate din cauza complicațiilor post-covid. Este cert că anume în anul 2020 numărul de decese a crescut semnificativ, iar alte cauze importante decât pandemia de Covid-19 nu au fost înregistrate”, se precizează în analiza citată.