Decizia urmează să fie adoptată astăzi, 16 aprilie, la nivelul ambasadorilor UE. Potrivit proiectului de decizie văzut de Europa Liberă, lista persoanelor sancționate este completată cu noi detalii care dovedesc asocierea cu cei doi oligarhi fugari puși inițial pe lista sancțiunilor UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a Republicii Moldova. În cazul lui Șor, de exemplu, UE spune că acțiunile acestuia au fost îndreptate „înspre subminarea democrației în Republica Moldova” și au inclus „oferirea ilegală de fonduri pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin”. În decizia sa, UE reafirmă sprijinul „ferm” pentru Republica Moldova și pentru reziliența sa în fața tentativelor de destabilizare din partea unor „actori externi”.

„Vila lui Ilan Șor din strada Lacului, la un pas de a fi scoasă la licitație”, este titlul unui articol publicat de portalul Anticorupție.md.

Avocații lui Ilan Șor au contestat decizia primei instanțe, care le-a respins cererea de anulare a procesului-verbal de punere sub sechestru a vilei oligarhului, din strada Lacului. O cerere în acest sens a fost depusă la instanța de apel în data de 15 aprilie. Este vorba despre un complex de clădiri somptuoase, în care locuia Șor atunci când era la Chișinău. Scoaterea bunului la licitație ar putea ridica probleme, deoarece în acte proprietar este trecută o altă persoană. Totuși, Șor este calificat de autorități drept beneficiar efectiv. Reședința de lux de pe strada Lacului, 62 din capitală a fost revândută în 2019. Cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate, au fost cumpărate de un tânăr care avea la acea vreme 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

„Republica Moldova, „condamnată” să-și păstreze cursul european”, este titlul editorialului semnat de analistul politici Ion Tăbârță pentru portalul Veridica.md.

Parlamentul Republicii Moldova a majorat bugetului de stat pentru anul curent cu sume suplimentare semnificative (8 miliarde de lei moldovenești), bani oferiți de către Uniunea Europeană. Așa-numitul „Buget +Plus” este cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică din istoria Republicii Moldova, chiar dacă opoziția și criticii actualei guvernări au încercat să interpreteze aceste majorări ca pe o mișcare electorală. În ultimii 20 de ani, Republica Moldova s-a aflat într-un proces de reorentare structurală dinspre Est spre Vest. Referendumul privind integrarea europeană, din octombrie 2024, doar a legiferat o stare de fapt, constituită în ultimele două decenii. Sub aspect economic, Republica Moldova este demult conectată la spațiul comunitar european, inclusiv ca urmare a embargourilor impuse de Moscova. Iar din punct de vedere geopolitic, atât timp cât Ucraina va rezista invaziei rusești și va fi orientată spre Occident, apropierea Republicii Moldova de Rusia nu ar face decât să o transforme într-o eclavă izolată de restul lumii, lipsistă, în plus, și de asistență externă (întrucât ajutorul vine din Occident și nu din Rusia), concluzionează Ion Tăbârță în editorialul de pe Veridica.md.

„Deputații din Găgăuzia, nemulțumiți de pierderea dreptului de a desemna procurorul-șef, se pregătesc de discuții la Chișinău”, notează într-un articol Ziarul Național.

Deputații din Adunarea Populară de la Comrat și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că nu mai pot participa la procesul de desemnare a procurorului-șef al Autonomiei Găgăuze, după decizia în acest sens a Curții Constituționale, urmare a unei sesizări semnată de procurorul general, Ion Munteanu. În același timp, înainte de ședința de ieri a Adunării Populare de la Comrat, doi deputați, Alexandru Tarnavski și Mihail Jelezoglo, au trimis o scrisoare autorităților din Chișinău, criticând deciziile Curții Constituționale și alte inițiative care afectează autonomia. Ei au afirmat că Chișinăul folosește „lupta împotriva influenței lui Ilan Șor” ca un pretext pentru a „dismembra puterile autonome” ale Găgăuziei, solicitând totodată un dialog deschis cu conducerea autonomiei cu privire la deciziile ce impactează statutul acesteia. Ziarul Național menționează despre faptul că Instanța a declarat neconstituțională partea 2 a articolului 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Consecutiv, Adunarea Populară a Găgăuziei a pierdut dreptul de a propune Consiliului Suprem al Procurorilor un candidat pentru funcția de procuror-șef al autonomiei.