Deputat plătit cu 5.000 de dolari de Șor? Detalii din sentința de condamnare a lui Alexandr Nesterovschi. TV8 observă că pe lângă Alexandr Nesterovschi, condamnat zilele trecute la 12 ani de pușcărie, și deputatul Vasile Bolea ar fi plătit de Ilan Șor cu 5.000 de dolari pe lună. Informațiile privind onorariile plătite de Șor transfugilor au fost confirmate pentru TV8 și de Arina Spătaru, care acționa sub acoperire. Vasile Bolea a refuzat să comenteze acuzațiile. După condamnarea lui Nesterovschi, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a făcut publică și sentința, un document cu 164 de pagini, în care au fost trecute detalii curioase despre coruperea deputaților de către Ilan Șor. La un moment dat se face referință la o întregistrare audio în care: „Arina Spătaru îl întreabă pe Alexandr Nesterovschi ce salariu el primește de la Ilan Șor la care acesta confirmă recepționarea unui salariu de 5000 de dolari lunar. Arina Spătaru îl întreabă pe Alexandr Nesterovschi, dacă același salariu îl primește și Vasile Bolea, la ce Alexandr Nesterovschi îi comunică că pe Vasile Bolea îl plătește cu același salariu”. TV8 amintește că Vasile Bolea a părăsit rândurile socialiștilor în mai 2023 și imediat după a aderat la Partidul Renaștere, liderul căruia este Alexandr Nesterovschi. Acesta a fost găsit vinovat de acceptarea finanțării ilegale din partea lui Ilan Șor, dar și de tentativă de corupere a altor cetățeni cu banii proveniți de la acesta.

PAS, PSRM, grupul Șor, „Alternativa” ș.a. și cursul european al Republicii Moldova – Veridica analizează tabloul politic în contextul alegerilor care urmează în toamnă. În actualul context politic din Republica Moldova, spectrul partidelor se împarte în stânga pro-rusă, centrul suveranist și dreapta proeuropeană. Stânga pro-rusă din Republica Moldova este divizată în PSRM și partidele din grupul Șor. Ambele tabere sunt conectate la Moscova. Cu toate acestea, ele nu împărtășesc simpatii reciproce. Strategia Moscovei pentru stânga pro-rusă din Republica Moldova va fi diferită la alegerile parlamentare pentru fiecare din forțele politice pe care le controlează. Dacă pentru PSRM se urmărește acumularea unui număr cât mai mare de deputați în viitorul Legislativ, pentru formațiunile din „grupul Șor” nu este obligatoriu să aibă reprezentanță parlamentară. Mai degrabă, aceste formațiuni vor avea rolul de a hărțui actuală putere proeuropeană de la Chișinău.

Și în Republica Moldova se atestă o creștere a forțelor suveraniste, mai constată analistul Ion Tăbârță, în același articol de pe Veridica. Însă, spre deosebire de Europa, aceste partide nu se plasează pe poziții de extremă dreaptă, ci pe centru sau centru-stânga a eșichierului politic. Spre exemplu, din cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din 2024, opt au avut profil politic de suveraniști. În Republica Moldova, partidele suveraniste se declară pentru neutralitate internațională și pledează pentru integrarea europeană care să fie echilibrată de relații bune cu Federația Rusă. O parte din aceste partide sunt realmente proiecte politice pro-ruse îmbrăcate în haine proeuropene. Scopul unei astfel de camuflări doctrinare, pusă la cale de către experții în tehnologii politice de la Kremlin, este de a rupe cât mai mult din electoratul moderat proeuropean, dar dezamăgit de actuală guvernare de la Chișinău. Printre aceste forțe se numără Blocul „Alternativa”, Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, care desfășoară o politică activă anti-PAS, și asupra căruia, la fel, planează suspiciunea că are avea conexiuni cu Moscova.

Autorul scrie și despre problemele dreptei pro-europene – că nu a existat un dialog real între PAS și alte formațiuni politice proeuropene. Deocamdată, dreapta proeuropeană nu stă foarte bine în sondaje. Cifrele arată că PAS nu acumulează suficiente voturi ca să formeze o majoritate parlamentară, iar alte formațiuni nu depășesc pragul electoral pentru a accede în viitorul legislativ. Cel mai important lucru pentru Republica Moldova este să-și păstreze cursul european și după viitoarele alegeri parlamentare. O coaliție de guvernare de stânga ar fi în detrimentul interesului național al Republicii Moldova, aflată acum în plin proces de racordare la instituțiile Uniunii Europene, și ar putea duce Chișinăul pe o pistă periculoasă, cu urmări grave, în contextul proceselor geopolitice și de securitate care au loc acum în regiunea Mării Negre, atenționează analistul Ion Tăbârță, într-o analiză pentru Veridca.md.

Alegerile parlamentare din 2025: ce riscuri există pentru democrație? – un subiect de Aneta Grosu în Ziarul de Gardă. Manipularea și fraudarea procesului electoral au constituit întotdeauna riscuri pentru procesele democratice din R. Moldova. Influențele externe sunt o altă pârghie de perturbare a scrutinelor. Implicarea unor state străine, sprijinul acordat unor candidați, reprezintă alt risc pentru libertățile din R. Moldova. În acest context – atenție mare la campaniile de dezinformare și la sprijinul financiar ilegal oferit unor candidați. Și corupția afectează procesele electorale. Utilizarea banilor murdari influențează asupra încrederii în procesul electoral. Pentru a preveni subminarea democrației, autoritățile și actorii politici ar trebui să asigure transparența și echitatea tuturor proceselor electorale.

Cum oprește Putin războiul din Ucraina? - analistul Iulian Chifu scrie într-un editorial pentru Deschide.md că Vladimir Putin a făcut epocă prin crearea de adepți în administrația americană care-i susțin ideile și-i apără pozițiile, în încercarea de a închide cu orice preț conflictul declanșat de agresiunea militară a Rusiei din Ucraina, transformat în război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung. Ultimul interviu al trimisului special Steve Witkoff, agreat de Putin, este indicator în acest sens. Dar realitatea arată că, din motive economice, dar în special din rațiuni politice, de control al puterii, Vladimir Putin, administrația sa și Rusia însăși nu-și pot permite nici să oprească războiul, nici să-l continue, fiind într-un șah etern. Că are nevoie de o pauză pentru a se reface și a merge mai departe. Către statele din flancul estic, provocând NATO și verificând astfel răspunsul Americii... Și pariurile puse cu administrația Trump privind implicarea acesteia arată că absența unei angajări directe, vizibile și puternice și că, în cazul unui atac, SUA ar putea să se uite în altă direcție. Perspectiva ca, după summitul NATO de la Haga, din vara acestui an, Washingtonul și administrația Trump să adopte o variantă de retragere sau absență de la activitățile NATO pentru perioada întregului mandat - probabil mai puțin umbrela nucleară - până la restructurarea propriilor strategii și la consolidarea investițiilor europenilor în propria apărare, avantajează acest calcul, care presupune continuarea și mai ales obținerea unei pauze pentru refacerea resurselor și relansarea confruntării în condiții noi, mai avantajoase, și cu un Occident mai fragmentat, mai puțin coerent, mai penetrat și controlat prin fire neștiute, la nivelul liderilor populiști controlați și a politicilor interne ale statelor democratice europene, scrie Iulian Chifu.