Demisia consilierului pentru securitate națională al președintelui american reține în mod aparte atenția presei internaționale, în contextul speculațiilor că el ar fi avut contacte ascunse cu Rusia. The Guardian comentează - cităm - că "plecarea consilierului Michael Flynn, când epoca Trump nici nu a împlinit patru săptămâni, este convulsia cea mai dramatică din cel mai haotic început al unei administrații în istoria modernă a Statelor Unite".

Bloomberg notează că președintele Trump se grăbește să își caute un nou consilier de securitate și să își liniștească personalul și amintește că demisia lui Flynn are loc în contextul în care Donald Trump se pregătește pentru o serie de reuniuni cu lideri străini, începând această săptămână cu Europa. Le Repubblica opinează că generalul Flynn a fost îndepărtat din preajma lui Donald Trump din două motive: Pe de o parte, este vorba despre mai multe conversații telefonice compromițătoare, în care a vorbit cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, despre eliminarea sancțiunilor la adresa Moscovei. Convorbirile au avut loc pe vremea când Flynn nu ocupa încă noua funcție, dar fusese deja desemnat. Al doilea pas greșit, scrie La Repubblica, este că atunci când vicepreședintele Mike Pence l-a constrâns să recunoască discuția, generalul a mințit. De cealaltă parte, Kremlinul susține că demisia lui Flynn "este o problemă internă americană".

Russia Today arată că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că sancțiunile la adresa Rusiei nu au fost discutate în cursul convorbirii telefonice dintre Flynn și ambasadorul Kisliak. Rămânând în sfera securității globale, presa internațională amintește că secretarul general NATO pledează pentru bugete mai mari de apărare. Stars and Stripes scrie că "înaintea întâlnirii de la Bruxelles, dintre noul secretar american al apărării și cei 27 de omologi ai săi, secretarul general al NATO cere aliaților să-și majoreze cheltuielile pentru apărare" până la nivelul de 2% din PIB. Stars and Stripes amintește că "în afara Statelor Unite, numai patru țări - Marea Britanie, Estonia, Polonia și îndatorata Grecie - au respectat pragul impus" iar Daily Mail reține din discursul șefului NATO că Lituania, Letonia și România se îndreaptă spre obiectivul NATO de a cheltui pentru apărare două procente din Produsul Intern Brut.

În același registru, The New York Times scrie că 500 de militari din SUA au venit în România să întărească apărarea în regiune. Militarii "au început să sosească într-un port de la Marea Neagră din România, însoțiți de tancuri și armament greu, pentru a întări apărarea acestei țări est-europene, membră a NATO. Ambasada SUA a anunțat că Batalionul 1 "Fighting Eagles", aparținând Regimentului 8 Infanterie, va staționa prin rotație la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din estul României", mai arată The New York Times.

Din actualitatea românească, presa internațională reține și faptul că a fost dată undă verde organizării unui referendum pe tema combaterii corupției. EUobserver scrie că "Parlamentarii români au aprobat propunerea de organizare a unui referendum privind modalitatea de combatere a corupției, după două săptămâni de proteste de masă împotriva încercărilor guvernului de diluare a legislației existente în domeniu". Urmează ca președintele Klaus Iohannis, cel care a sugerat referendumul, să formuleze întrebarea și să stabilească data votului. Și Turcia își așteaptă propriul referendum, de data aceasta pe tema modificării Constituției în sensul trecerii la un sistem politic în care puterea executivă este în mâna președintelui.

Potrivit cotidianului Hürriyet, liderul Partidului Popular Republican, principala formațiune de opoziție, a declarat că nu va contesta la Curtea Constituțională proiectul de modificare a legii fundamentale care va fi supus referendumului în aprilie. Reprezentanții partidului au susținut în mai multe rânduri că modificarea Constituției încalcă principiul separării puterilor în stat.

În acest context, liderul Partidului Popular Republican atrage atenția asupra puterilor care vor fi concentrate în mâinile președintelui Erdogan și subliniază - cităm din nou din Hürriyet - că "așa o autoritate nu i-a fost conferită nici măcar lui Mustafa Kemal Atatürk", fondatorul statului modern turc. Și în Spania, referendumul este o temă de actualitate, în contextul ambițiilor catalane de obținere a independenței. Potrivit publicației de la Roma Il Messaggero, Curtea Constituțională spaniolă a aprobat cererea guvernului central de anulare a rezoluțiilor prin care în octombrie, Parlamentul catalan a cerut organizarea unui referendum pentru independența regiunii. Curtea Constituțională interzice autorită?ilor catalane să ac?ioneze în această direc?ie, amenințând cu sancțiuni penale, mai arată Il Messaggero.