La 25 aprilie 2008, procurorul a încetat urmărirea penală în privința reclamantului din lipsă de probe, transmite BizLaw.md

Partea vătămată a contestat această ordonanță.

La 26 iunie 2009, Judecătoria Centru a respins plângerea părții vătămate și a menținut ordonanța procurorului din 25 aprilie 2008. Această încheiere era irevocabilă.

Partea vătămată a depus un recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Prin decizia sa din 26 ianuarie 2010, CSJ a admis recursul în anulare, a casat încheierea judecătorului de instrucție și a trimis cauza la rejudecare. Instanța a invocat că plângerile părții vătămate nu fuseseră examinate în modul corespunzător.

Invocând Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamantul s-a plâns că anularea încheierii irevocabile din 26 iunie 2009 i-a încălcat dreptul la un proces judiciar echitabil.

Curtea a notat că motivul casării încheierii din 26 iunie 2009 a fost presupusul caracter ilegal al acesteia.

Cu toate acestea, CSJ nu a oferit vreo explicație, limitându-se doar la o nouă apreciere a constatărilor judecătorului primei instanțe.

În asemenea circumstanțe, Curtea a considerat că procedura de recurs în anulare în prezenta cauză a constituit de fapt un ”apel deghizat”, scopul căruia era de a obține o reexaminare a cauzei, și nu o revizuire veritabilă, așa cum este reglementată de normele pertinente ale Codului de procedură penală.

Prin urmare. Curtea a subliniat că nu a fost asigurat un echilibru corect dintre interesele reclamantului și necesitatea de a asigura eficiența sistemului justiției penale.

În consecință, Curtea a acordat reclamantului 2.000 euro pentru preju