Rata de ocupare a populației a scăzut considerabil în ultimele două decenii. Dacă în anul 2000 aproape 55 la sută din populație era ocupată în câmpul muncii, anul trecut rata de ocupare a scăzut până la 40 la sută.

Cea mai mare parte a populației lucrează în domeniul serviciilor – mai mult de jumătate din persoanele ocupate. O treime este antrenată în sectorul agricol, 12 la sută în industrie și 5 la sută – în construcții. Ponderea salariaților a fost de 65 la sută, iar restul populației a muncit pe cont propriu.

Totodată, 75 la sută din populația ocupată a activat în sectorul privat și 25 la sută – în sectorul public. Numărul șomerilor s-a ridicat la peste 50 de mii de persoane, fiind înregistrată o rată a șomajului la nivel de țară de 4 la sută. Rata șomajului este în scădere în ultimii ani, astfel că diminuarea numărului populației active se explică prin migrația peste hotare a tinerilor. 

Câștigul salarial mediu lunar brut din economia națională s-a ridicat în 2017 la aproape 5700 de lei. În același timp, salariul minim pe economie este de 2380 de lei, iar minimul de existență în Republica Moldova este calculat la aproximativ 1800 de lei și nu acoperă coșul minim alimentar decât la jumătate. 

Cele mai slab plătite profesii au fost cele din domeniul agriculturii, învățământului și a artelor. Cele mai mari salarii au fost achitate în domenii precum informațiile și comunicațiile, activitățile financiare și de asigurări, precum și în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. 

Una dintre cele mai grave probleme semnalizate de experți și sindicaliști în ceea ce privește angajarea în câmpul muncii este achitarea salariilor „în plic”. Ponderea persoanelor care dețin un loc de muncă informal depășește o treime din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii fără contract se atestă în domeniile agricultură, construcții și industrie. Potrivit unui studiu realizat de Price Waterhouse Coopers Moldova, piața muncii din Republica Moldova poate fi caracterizată ca având un nivel înalt al ocupării informale. 

Cercetarea arăta că fenomenul salariilor „în plic” este influențat de birocrația din relațiile de muncă, rata înaltă a șomajului și nivelul mic al veniturilor, lipsa unor stimulente fiscale pentru persoanele fizice cu venituri mici, precum și nivelul scăzut al încrederii în ceea ce privește modalitatea de formare și cheltuire a bugetului public.