Pornind de la recentele acuzații ale Republicii Moldova că Ambasada Rusiei și serviciile secrete l-ar fi ajutat pe deputatul afiliat lui Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi, să se eschiveze prin „dispariție” de la pedeapsa de 12 ani cu închisoare pentru corupere pasivă, analiștii spun că Rusia, care „are resurse foarte mari”, folosește cetățenii moldoveni, „îi atrage în scheme [politice] și apoi îi protejează”.

„Serviciile secrete, FSB-ul rusesc, sunt foarte interesate de soarta lui Alexandr Nesterovschi, dar și de soarta Irinei Lozovan și a soțului ei, care, la fel, au dispărut. De soarta Evgheniei Guțul.”

Invitații podcastului amintesc și despre cazul deputatei Marina Tauber, și ea apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, cercetată penal, inclusiv pentru acuzații de finanțare ilegală a Partidului Șor, care a părăsit Republica Moldova acum trei luni.

Luate împreună, în doar trei luni de zile, toate aceste cazuri formează o imagine care ne spune că este vorba despre o operațiune pe care o desfășoară Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, iar ajutorul Rusiei pentru acești politicieni ar fi parte „a unui război hibrid” împotriva Chișinăului, în special înainte de alegerile parlamentare din toamnă, constată analiștii politici la Europa Liberă.

Cei trei diplomați ruși expulzați, conduși la aeroport de susținătorii lui Șor: au arborat drapelul Rusiei și au cântat „Katiușa”, potrivit unui articol publicat de Ziarul de Gardă.

Diplomații au fost expulzați după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a arătat că reprezentanți ai Ambasadei Rusiei la Chișinău l-au ajutat pe Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană, fiind conduși ieri, 2 aprilie, la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) de către acoliții lui Ilan Șor și ai partidelor afiliate acestuia.

Așa-numiții simpatizanți și reprezentanți ai Blocului „Victorie” s-au adunat în zona de plecări a aeroportului cu pancarte, drapele ale Rusiei și ale Republicii Moldova, așteptând să-i conducă pe diplomații expulzați. Văzându-i ajunși în fața aerogării, mulțimea a interpretat melodia din repertoriul militar-sovietic „Katiușa”.

Reprezentanții Blocului „Victorie” au reiterat că se opun deciziei autorităților de a expulza diplomații. „Suntem convinși că relațiile cu Rusia nu trebuie să fie rupte, ci restabilite și întărite.”

„Cine va salva fermele din Republica Moldova de pesta porcină africană?” este titlul editorialului semnat de jurnalistul specializat pe subiecte economice, Ion Preașcă, pentru Veridica.md. Autorul se referă la proporțiile pagubelor suferite de crescătorii de porci din Republica Moldova, ca urmare a focarelor de pestă porcină, care pun în pericol un întreg sector al economiei naționale.

În acest an au fost confirmate deja 37 de cazuri, iar geografia cuprinde atât raioanele din nordul țării, cât și pe cele din centru și sud.

Îngrijorarea cea mare vine din faptul că majoritatea focarelor depistate în Republica Moldova sunt la porcinele domestice și au afectat deja două dintre cele mai mari ferme de porci din țară. Respectiv, se poate presupune că pagubele vor fi enorme.

Cifrele oficiale anunțate de autorități, de către administrația celor două ferme, dar și de către reprezentanții Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală arată că ar fi vorba de aproape 110.000 de porcine, ceea ce reprezintă mai mult de 25% din întreg șeptelul de porci din Republica Moldova.

Tot pe Veridica.md găsim și un editorial semnat de scriitorul și directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu – „Cartea, articol de export”.

Uniunea Editorilor din Republica Moldova a încercat, în nenumărate rânduri, cu diferiți actori politici, să promoveze proiectul pentru subvenționarea traducerilor cărților naționale în străinătate. Abia în 2023 a fost acceptat proiectul, iar în 2024 a fost anunțat concursul, de către Ministerul Culturii, pentru susținerea cărții naționale peste hotare – pentru prima dată în cei peste 30 de ani de independență, scrie editorialistul.

Astfel, editurile de peste hotare semnează acorduri de drepturi de autor cu editori sau scriitori din Republica Moldova, apoi aplică pentru subvenționarea dreptului de autor, a traducerii și a unor costuri de editare sau promovare. Bugetul pentru fiecare titlu este limitat la 300.000 de lei, iar bugetul total al proiectului a fost de 1 milion de lei. Juriul a ales 12 titluri pentru zece edituri străine. Cele mai active edituri au fost din Balcani (Serbia, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria). Sunt și trei editori germani și Deep Vellum din Statele Unite ale Americii (editorul care i-a publicat pe Mircea Cărtărescu și Emilian Galaicu-Păun, iar acum mizează pe Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac).

Dumitru Crudu, Iulian Ciocan și Liliana Corobca sunt prezenți cu câte două titluri fiecare, iar Tamara Cărăuș, cu Jurnal precar, este unica autoare cu non-ficțiune. Lista este completată de Lorina Bălteanu, cu Legată cu funia de pământ, Alexandru Popescu – Montana, Nicolae Spătaru – Măștile lui Brejnev și Lucreția Bârlădeanu – Misterul din est. Acesta este primul export de cărți traduse cu subvenții ale Republicii Moldova.

Este esențial ca primele traduceri și valoarea artistică a operelor să fie ridicate, să apară la editori importanți din străinătate, să fie susținute de o distribuție largă și un suport de promovare robust – pentru ca aceste prime traduceri să poată atrage cititori și să deschidă literatura română din Republica Moldova, potrivit lui Gheorghe Erizanu.