Istoricul Igor Cașu explică în Adevărul de ce e absurdă ideea unui referendum în chestiunea limbii. Ideea organizării unui referendum în chestiunea denumirii limbii de stat este susținută mai ales de către membrii comunității rusofone. Adică de către cei care o cunosc superficial sau chiar deloc. Autorul se întreabă ce ar zice populația minoritară rusofonă dacă majoritatea românofonă ar propune organizarea unui referendum în privința denumirii limbii ruse - basarabeană, de exemplu, denumirea istorică dată de Imperiul Țarist teritoriului dintre Prut și Nistru.

UE trebuie să acționeze mai rapid în privința Moldovei, titrează Adevărul care citează un raport lansat ieri la Chișinău. Experți în politică externă susțin că în 2014 Bruxelles-ul trebuie să-și schimbe strategia în ceea ce privește vecinătatea estică și să nu lase Chișinăul să reziste de unul singur la presiunile Rusiei, care s-ar putea intensifica. După ce Armenia și Ucraina au abandonat negocierile pe acordurile de asociere, în urma presiunilor Moscovei, Republica Moldova devine un stat-cheie în Parteneriatul Estic. „UE riscă să piardă credibilitatea și statutul de factor influent în Est, dacă nu va arăta că totuși se poate. Republica Moldova împreună cu Georgia oferă UE un caz de reușită“, se menționează în raportul „După faptă și răsplată“, prezentat ieri la Chișinău.

În Jurnal de Chișinău, Mircea V. Ciobanu explică de ce Republica Moldova este altfel? Autorul amintește aici de permanenta rupere de origini a populației, de deprinderea de a reproșa altora lucruri de care trebuia să fim responsabili noi înșine, de complexul de inferioritate. Toate astea „justifică” bâjbâielile noastre, observă autorul, menționând că țări puternice cedează din suveranitatea lor de dragul unui spațiu politic și economic comun. Noi însă facem mofturi. Unii ne trag înapoi spre stepele asiatice, alții promovează discret ideea unui refuz la orice gen de asociere, pledând pentru o ciudată „independență” față de toată lumea, cu armata rusă în pat!

Ziarul Național scrie că procurorul general Corneliu Gurin, este nemulțumit de cum a fost gestionat „dosarul 7 aprilie”. Potrivit acestuia, păstrarea la putere a guvernării comuniste un timp după acele evenimente și-a spus cuvântul. Nu s-au făcut investigații pe urme fierbinți. În plus, procurorul general are convingerea că au fost distruse și probe. Procurorul nu exclude că ar putea apărea noi dosare legate de evenimentele de acum patru ani, dacă vor apărea noi probe.